Un sondaj realizat de institutul Forsa indică faptul că 22% din alegătorii germani deocamdată nu s-au hotărât pentru ce partid să voteze, în timp ce într-un sondaj YouGov proporţia este de 20%.
Însă, toate creditează cu prima şansă blocul conservator format din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi aliatul său bavarez tradiţional, uniunea creştin-Socială (CSU). Unii lideri străini au început deja să trateze pe preşedintele CDU, Friedrich Merz, ca pe un ”cancelar în aşteptare”, el fiind favorit la postul de şef al guvernului federal.
Cel mai recent sondaj Forsa, realizat pentru posturile private de televiziune RTL şi ntv, arată că blocul conservator ar obţine 29% din voturi, la opt procentuale de ‘Alternativa pentru Germania’ (AfD, formaţiune de dreapta radicală.
Pe poziţia a treia s-ar plasa Partidul Social-Democrat (SPD), al cancelarului în exerciţiu Olaf Scholz, cu 15% din preferinţele electoratului german. Scholz are prevăzut pentru vineri seară un ultim miting electoral, în oraşul Dortmund (vest), sperând într-un miracol în ziua alegerilor. Dortmund este cel mai mare oraş din bazinul industrial Ruhr, zonă de unde în mod tradiţional provin multe voturi pentru social-democraţi.
Verzii germani sunt creditaţi cu 13%, Stânga cu 8%, în timp ce liberalii (FDP) cu 5% din sufragii.
În aceste condiţii, este foarte probabil că Merz va fi nevoit să formeze o coaliţie fie cu SPD şi Verzii, fie cu social-democraţii şi liberalii, potrivit sondajelor.
Negocierile pentru formarea unei coaliţii guvernamentale ar putea dura mai mult, ceea ce va face ca Scholz să aibă un rol de premier interimar, care însă nu va putea lua decizii majore cu privire la viitorul celei mai mari economii din Europa.
Viitoarea coaliţie s-ar putea dovedi lipsită de coeziune şi ar putea întâmpina dificultăţi în a guverna. Olaf Scholz a fost primul care a condus o coaliţie tripartită în ultimele decenii, însă asemenea coaliţii ar putea deveni mai frecvente dată fiind ascensiunea AfD.
Pe de altă parte, Ministerul de Interne german a avertizat vineri în legătură cu o operaţiune rusă de dezinformare al cărei scop este influenţarea campaniei electorale dinaintea alegerilor federale cu video-uri false răspândite pe social media în oraşele Hamburg şi Leipzig.
Ministerul a anunţat că există indicii conform cărora campania are legătură cu operaţiunea de influenţare pro-rusă numită ‘Storm-1516’, observată în alegerile prezidenţiale din SUA de anul trecut şi care a fost anchetată de autorităţile americane.
Mai multe agenţii de securitate din Leipzig şi Hamburg au identificat multiple pseudo-website-uri de presă şi conturi de social media ca parte a reţelei ‘Storm-1516’, ceea ce a sporit temerile privitoare la interferenţa rusă în procesele democratice. Reţeaua ‘Storm-1516’ răspândeşte conţinut fals prin social media şi pe propriile website-uri, folosind relatări senzaţionaliste pentru a-şi maximiza amplitudinea, a menţionat Ministerul de Interne german.
Într-o primă fază, reţeaua creează conturi de social media neautentice şi pseudo-website-uri pe care iniţial le alimentează cu conţinut pro-rus, înainte de a le activa pentru diseminare.
”Municipalitatea examinează în prezent ce măsuri juridice pot fi luate ca rezultat al acestor video-uri”, au indicat autorităţile din Leipzig într-un comunicat.
Experţi din cadrul Fundaţiei Robert Bosch au anunţat joi că peste 700 de conturi false de social media au apărut în ultima săptămână a campaniei electorale din Germania, promovând retorici pro-ruse şi demonizându-l pe favoriutul la funcţia de cancelar, conservatorul Friedrich Merz.
