Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, care se încheie sâmbătă, la ora 7.00, a fost marcată de mai multe momente care pot influenţa decisiv ierarhia finală a candidaţilor, în condiţiile în care, potrivit sondajelor de opinie, lupta pentru turul doi este extrem de strânsă. Elena Lasconi, finalistă în decembrie, a fost mazilită de către propriul partid, care s-a reorientat către fondatorul USR, Nicuşor Dan, azi independent. Însă decizia radicală nu i-a adus doar voturi lui Nicuşor Dan, ci şi prejudicii electorale. Disputa dintre Elena Lasconi şi Nicuşor Dan a atins apogeul în ultimele ore de campanie, când Lasconi a publicat poze în care apar, separat, Nicuşor Dan, Victor Ponta şi fostul adjunct al SRI, Florian Coldea. În replică, Nicuşor Dan şi Victor Ponta au negat întâlnirea, au acuzat că pozele sunt false şi i-au făcut plângere penală Elenei Lasconi. Victor Ponta a dezvăluit că, în 2014, când era premier, a ales să inunde Oltenia pentru a salva Belgradul, deşi sloganul său electoral e: ”România pe primul loc”. În realitate, România nu a fost inundată în 2014, dar Ponta a suportat costurile bravadei. Crin Antonescu a trebuit să clarifice trecutul. Pe finalul regimului comunist, a dat o declaraţie la Securitate despre un amic disident, însă a semnat cu nume propriu, nu cu nume de cod. În ultima dezbatere, Crin Antonescu a reuşit să puncteze în faţa lui Nicuşor Dan pe tema spitalului dedicat copiilor bolnavi de cancer. De asemenea, o hotărâre a Curţii de Apel Ploieşti a fost aproape de a aduce ”turul doi înapoi”, însă Curtea Supremă a întors sentinţa. Totuşi, discuţia despre anularea alegerilor a reapărut în spaţiul public, ipoteza fiind infirmată de preşedintele interimar Ilie Bolojan.
Elena Lasconi – război cu USR şi cu Nicuşor Dan
În prima săptămână de campanie electorală, USR a bifat o premieră în politica românească: şi-a dat jos propriul candidat la alegerile prezidenţiale. În toamnă, Elena Lasconi a ajuns în turul doi, însă CCR a anulat alegerile. Între timp, candidatura lui Nicuşor Dan a atras o bună parte din electoratul USR, în condiţiile în care primarul general a fondat partidul în urmă cu 9 ani. Conducerea USR a comandat mai multe sondaje de opinie în care Elena Lasconi apărea sub pragul de 5%, în timp ce Nicuşor Dan se apropia de 20%, fiind umăr la umăr cu candidatul coaliţiei, Crin Antonescu, pentru calificarea în turul doi. Au fost mai multe runde de discuţii în care liderii partidului, în frunte cu Dominic Fritz şi Ionuţ Moşteanu, i-au propus Elenei Lasconi să se retragă şi să-l sprijine pe Nicuşor Dan, astfel încât electoratul USR să nu-şi împartă voturile între doi candidaţi, cu riscul ca niciunul să nu prindă finala prezidenţială. Elena Lasconi a refuzat, iar Biroul Naţional al USR a decis, prin vot, să-i retragă sprijinul politic şi să-i restricţioneze accesul la banii pentru campanie. Ulterior, Elena Lasconi a contestat decizia partidului în instanţă şi a avut câştig de cauză. Prin urmare, Biroul Electoral Central (BEC) le-a interzis membrilor USR să facă în mod oficial campanie pentru Nicuşor Dan, în condiţiile în care candidatul oficial al partidul înregistrat în competiţia electorală fusese Elena Lasconi. În consecinţă, unii membri USR s-au suspendat din partid pentru a-i face campanie lui Nicuşor Dan. ”Este ca în Luceafărul lui Eminescu, Nicuşor viclean copil de casă. Sunt absolut convinsă că a vrut să mă scoată din joc pentru că încurcam foarte mult sistemul”, a acuzat Elena Lasconi în dezbaterea prezidenţială de la Digi 24. În replică, Nicuşor Dan a spus: ”Aici nu este vorba despre emoţiile Elenei Lasconi, ci despre destinul acestui popor”. În ciuda războiului intern, evoluţia celor doi candidaţi în sondajele de opinie a rămas lineară. Nicuşor Dan luptă în continuare cu Crin Antonescu pentru calificarea în finala prezidenţială, în timp ce Elena Lasconi a avut o creştere infimă pe parcursul campaniei, însă doar câteva procente, susţin surse politice pentru news.ro. La ultima întâlnire televizată cu Nicuşor Dan, Elena Lasconi l-a acuzat pe primarul general de minciună şi l-a pus să jure cu mâna pe Biblie. Nicuşor Dan a refuzat. „Eu sunt creştin ortodox practicant şi nu profanez”, a răspuns primarul Capitalei.
Elena Lasconi a marcat nu doar începutul, ci şi finalul campaniei electorale. La ultima dezbatere între candidaţi, organizată de Antena 3, candidatul USR a susţinut că, între cele două tururi de scurtin prezidenţial de anul trecut, a fost presată de liderii coaliţiei de guvernare să accepte numirea ”unui anumit şef” la SRI. „Am avut o discuţie cu liderii partidelor la guvernare, dar nu voi da nume, ca să pun un anumit om şef la SRI. Şi am refuzat. Eu nu tranzacţionez. Mie nu îmi trimite nimeni… Era după primul tur şi să fac o promisiune”, a spus Elena Lasconi, refuzând să dezvăluie numele celui pe care ar fi trebuit să-l numească în fruntea serviciului secret. După primul tur de scrutin din toamnă, Nicolae Ciucă a demisionat din fruntea PNL, fiind înlocuit cu Ilie Bolojan. Noul lider liberal a anunţat că o susţine pe Lasconi în competiţia cu Călin Georgescu. Marcel Ciolacu, deşi a ratat finala prezidenţială, a rămas în fruntea PSD şi a anunţat, de asemenea, că o sprijină pe Lasconi. La rândul său, Elena Lasconi a spus public că-l va numi pe Marcel Ciolacu în fruntea Guvernului, ca urmare a rezultatului obţinut de PSD la alegerile parlamentare din 1 decembrie. În timpul campaniei electorale, Lasconi promisese că Ilie Bolojan va fi propunerea de premier. În final, CCR a anulat alegerile prezidenţiale, deşi votul pentru turul doi începuse în diaspora. De asemenea, Elena Lasconi a mai fost întrebată, la dezbaterea de la Antena 3, dacă s-ar mai fi anulat alegerile în cazul în care ar fi promis să facă respectiva numire la SRI. „Nu mi s-a spus asta, dar acolo a mers… Sunt lucruri grave care se întâmplă în ţara asta. Sunt lucruri urâte. Nu vă dau nume”, a conchis Elena Lasconi.
Joi seară, pe ultima sută de metri a campaniei electorale, Elena Lasconi a publicat pe contul său de Facebook trei fotografii care sugerau o întâlnire între Nicuşor Dan, Victor Ponta şi fostul prim-adjunct al SRI Florian Coldea. În niciuna dintre fotografii cei trei nu apăreau împreună, ci doar separat. ”În spiritul adevărului, cred că avem cu toţii nevoie de nişte explicaţii pentru aceste fotografii”, a scris Lasconi, pe Facebook. Într-o emisiune la Europa FM, Elena Lasconi a spus că a primit pe mail fotografiile respective. Imediat după publicarea pozelor, Victor Ponta a apărut la România TV cu o Biblie în mână şi a jurat că nu s-a întâlnit nici cu Nicuşor Dan, nici cu Florian Coldea. La rândul său, Nicuşor Dan a acuzat că pozele sunt ”un fals grosolan”. Este disperare în sistem şi din acest motiv apar toate aceste mizerii”, a reacţionat primarul general. Nicuşor Dan şi Victor Ponta au făcut plângeri penale împotriva Elenei Lasconi.
Nicuşor Dan – finanţarea şi spitalul
În săptămâna premergătoare alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a sesizat Parchetul General în legătură cu campania candidatului independent Nicuşor Dan. AEP susţine că pe data de 5 aprilie, adică în prima zi de campanie electorală, pe Hotelul Cişmigiu din Bucureşti erau lipite bannere cu fotografia lui Nicuşor Dan şi textul ”Om onest!”, deşi data-limită până la care puteau fi utilizate astfel de materiale de propagandă era 4 aprilie. Paradoxal, legea interzice în campania electorală afişele de mari dimensiuni. Nicuşor Dan a anunţat că doar în perioada de pre-campanie a cheltuit 1,2 milioane de euro. AEP a mai reclamat faptul că Nicuşor Dan a colectat donaţii de la susţinători prin platforma Stripe, problema fiind că suma colectată nu a fost cheltuită în totalitate la campania lui Nicuşor Dan. Motivul? Platforma Stripe reţine un comision. De asemenea, AEP l-a mai acuzat pe Nicuşor Dan că a încălcat legea atunci când a folosit maşina Primăriei Capitalei pentru a merge la interviuri în campania electorală. ”Sunt primarul Bucureştiului şi trebuie să mă duc la o dezbatere la o televiziune, la 19.00, la 20.00 Credeţi că – plecând din biroul de primar – ar trebui să merg cu maşina primăriei sau să mă duc acasă şi cu maşina personală să mă duc la dezbatere? V-am dat răspunsul. Sunt primar, maşina primăriei mă duce acasă, poate să mă ducă la o dezbatere”, a fost explicaţia lui Nicuşor Dan. Echipa de campanie a lui Nicuşor Dan a acuzat AEP că face jocuri politice. ”Nu ne-a fost comunicat un astfel de document asumat de Autoritatea Electorală Permanentă. Nu e prima oară în această campanie când AEP are o atitudine părtinitoare. Există suspiciunea că acest document nesemnat să fi fost scurs în presă cu scopul defăimării candidatului Nicuşor Dan”, a precizat echipa de campanie a lui Nicuşor Dan, după ce presa a anunţat, citând surse din instituţie, că AEP a sesizat Parchetul General. AEP este condusă de Zsombor Vajda (UDMR), instalat în funcţie de coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR. El l-a înlocuit în luna martie pe Toni Greblă (PSD), demis de Parlament ca urmare a prestaţiei din campania din luna noiembrie, culminată cu anularea alegerilor prezidenţiale.
La ultima dezbatere între candidaţii la prezidenţiale, organizată de Antena 3, Crin Antonescu l-a acuzat pe Nicuşor Dan că, în calitate de primar general, nu a dat autorizaţie pentru construirea unui spital privat dedicat copiilor bolnavi de cancer. Povestea a început în octombrie 2021, când clinica privată Sanador a cerut autorizaţie pentru a construi un spital pentru copii bolnavi de cancer. Construcţia urma să fie amplasată aproape de Piaţa Victoriei, lângă o altă clinică Sanador funcţională. Primarul general Nicuşor Dan le-a transmis investitorilor că nu e de acord cu zona aleasă, întrucât ar aglomera şi mai mult centrul Capitalei, şi a refuzat să semneze autorizaţia de construire. Ulterior, primăria şi clinica privată au ajuns în instanţă, iar Sanador a câştigat definitiv procesul în toamna anului 2023. În pofida sentinţei definitive, Nicuşor Dan a refuzat să emită autorizaţia până la sfârşitul lunii aprilie 2025. Pe fondul presiunilor publice din ultima săptămână de campanie, Nicuşor Dan a semnat autorizaţia miercuri, pe 30 aprilie, exact în ziua ultimei dezbateri electorale, însă fără să anunţe public. În timpul confruntării directe, Crin Antonescu l-a întrebat pe Nicuşor Dan: „Aţi dat sau nu aprobarea?”. „Da. Asta nu înseamnă că un privat care are medici foarte buni trebuie să construiască ilegal acolo unde construieşte”, a replicat Nicuşor Dan. A doua zi, primarul general a scris pe Facebook că ”este incalificabil să foloseşti românii bolnavi de cancer ca temă electorală în alegerile prezidenţiale”. De asemenea, Nicuşor Dan a publicat imagini cu spaţiul în care ar urma să fie construit spitalul, insistând că e o zonă înghesuită. ”Spitalul Sanador este o instituţie medicală privată, cu medici buni, dar care a abuzat în modul în care a construit, într-o zonă supraaglomerată a Bucureştiului. Iar acum vrea să abuzeze şi mai mult”, a acuzat Nicuşor Dan.
Simion – epistola către pensionari
George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidenţiale, a trimis scrisori electorale personalizate către toţi pensionarii din România de peste 65 de ani. „O ţară care nu-şi respectă bătrânii nu are viitor. V-au promis, dar nu s-au ţinut de cuvânt. V-au folosit, dar nu v-au ascultat. V-au uitat. Eu nu o voi face. Nu vă fac promisiuni. Sunteţi sătui de vorbe. Dar fac un legământ, unul de fiu al acestei tări, în faţa voastră, cei care i-ati fost temelie: vă voi respecta şi vă voi proteja! Voi lupta pentru drepturile voastre, pentru demnitatea voastră, pentru pensiile voastre care au fost ignorate si tăiate”, se arată în epistola către pensionari trimisă de George Simion. După ce mai multe persoane au reclamat faptul că liderul AUR a intrat în posesia a milioane de date personale, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a sesizat instituţia care se ocupă tocmai de protecţia datelor personale – ANSPDCP – care, la rândul său, a demarat o anchetă. În replică, George Simion a explicat că a obţinut numele şi adresele pensionarilor din Registrul Electoral Permanent, baza de date cu alegători a statului român, la care au primit acces, conform legii, toţi candidaţii la alegerile prezidenţiale. ”Am trimis tuturor pensionarilor din Registrul Electoral Permanent, din baza de date cu alegători. O să vă mire acest lucru, dar partidele politice, toate partidele politice, toţi competitorii electorali, au acest registru electoral. Deci, practic, votanţii. Avem baza de date cu votanţii. Noi, ca partid politic, avem toate datele cetăţenilor peste 18 ani. Avem adresă, nume, prenume, CNP şi am trimis celor de peste 65 de ani. Care este încălcarea legii? Aş vrea să ştiu”, a explicat George Simion într-un interviu la Prima TV. Candidatul AUR a trimis, în total, ”două milioane, trei milioane de scrisori” către pensionari. Potrivit datelor oficiale, România numără peste 4,7 milioane de pensionari, o parte dintre ei – pensionari speciali, pensionari pe caz de boală – având mai puţin de 65 de ani, vârsta standard de pensionare. Scrisorile au fost distribuite de Poşta Română, în baza unui contract încheiat cu o firmă intermediară, care se ocupă de campania AUR pentru prezidenţiale. Printre cei care au primit scrisori electorale de la George Simion s-au numărat gazetarul Cristian Tudor Popescu şi fostul ministru de Externe Teodor Baconschi. ”Textul, care începe cu «Dragă POPESCU CRISTIAN», mă agresează psihic, încercând să mă convingă că mult lapte şi multă miere o să-mi curgă în gură, ca pensionar ce sunt, îndată ce, cu votul meu, G. Simion va ajunge preşedintele României”, a scris, revoltat, Cristian Tudor Popescu pe Facebook. ”Sigur că economiseam şi eu un leu dacă nu îi mai trimiteam lui Cristian Tudor Popescu sau lui Teodor Baconschi. Dar era o operaţie foarte dificilă să-i identificăm”, a replicat George Simion, la Prima TV. În campania electorală de anul trecut, şi Marcel Ciolacu, la acea vreme candidat PSD la prezidenţiale, a trimis scrisori electorale către pensionarii din România.
Victor Ponta – inundaţiile din Serbia
La mijlocul campaniei electorale, candidatul independent Victor Ponta a dezvăluit că, în 2014, când ocupa funcţia de prim-ministru, după ce nivelul Dunării a crescut foarte mult, a decis să deschidă Porţile de Fier pentru a salva Belgradul, cu preţul inundării unor localităţi din România. ”Am vorbit cu ISU, am mutat oamenii, am dat despăgubiri repede. N-aţi aflat nimic voi, presa. Au fost sate în aval. Era într-o vineri noaptea (16 spre 17 mai – n.r.). I-am chemat la Guvern pe toţi. Dimineaţa la cinci au fost jandarmii, ISU toată lumea la satele româneşti de pe Clisură”, a spus Victor Ponta, într-un interviu pentru evz.ro. Fostul premier a fost contrazis chiar de prefectul judeţului Dolj de la acea vreme. „N-au fost inundaţii atunci, decât ceva terenuri. A fost atinsă doar cota de atenţie în multe locuri. Ştiţi că prima e cota de atenţie, apoi cea de pericol şi apoi cea de inundaţie”, a declarat, pentru Europa Liberă, Marius Deca, prefect al judeţului Dolj în 2014. Deca fusese numit în funcţie chiar de Victor Ponta, la finalul anului 2012, după ce alianţa PSD-PNL (USL) câştigase alegerile parlamentare. De altfel, într-un document din iunie 2014 al Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj, condus de Marius Deca, întocmit după revărsarea Dunării, sunt menţionate doar terenuri inundate, în mai multe localităţi din Lunca Dunării şi Portul Bechet. Aşadar, potrivit informaţiilor oficiale, inundaţiile din mai 2014 nu au afectat localităţi din Clisura Dunării, nu au fost evacuaţi oameni şi nu au fost acordate despăgubiri, cum a susţinut fostul premier Victor Ponta.
Dincolo de faptele ca atare petrecute în urmă cu 11 ani, afirmaţiile lui Victor Ponta au generat o puternică reacţie politică. Liderii coaliţiei de guvernare, în frunte cu premierul Marcel Ciolacu, i-au cerut lui Victor Ponta să se retragă din cursa prezidenţială pentru că a pus interesele Serbiei mai presus de interesele României. ”În niciun caz nu te mai crede nimeni că eşti suveranist şi că mori cu toţi de gât pentru poporul şi ţara ta! Victor, ia măcar acum o decizie înţeleaptă! Retrage-te din cursă! Pune măcar acum România, cu adevărat, pe primul loc!”, i-a transmis Marcel Ciolacu, aluzie la sloganul electoral folosit de Ponta în campanie: ”România pe primul loc”. În replică, Victor Ponta a spus: „Cred că domnul Ciolacu ar trebui să se retragă de urgenţă din funcţia de premier — altfel îl voi demite eu, imediat ce voi ajunge preşedinte!”. Liderii PSD se aşteptau ca Victor Ponta să se prăbuşească în sondajele de opinie după dezvăluirea din 2014, însă fostul premier nu a pierdut procente considerabile, susţin surse din coaliţia de eguvernare pentru News.ro.
În acelaşi interviu de la evz.ro, Victor Ponta a explicat că, în semn de recunoştinţă pentru că a salvat Belgradul, autorităţile din Serbia i-au oferit cetăţenie. ”Nu mi-a dat-o preşedintele. Parlamentul a fost cel care a votat. Era o cetăţenie onorifică. Am fost în acelaşi timp cu – cum îl cheamă pe actorul ăsta – Steven Seagal”, a spus Victor Ponta. În realitate, Ponta a primit cetăţenia sârbă pe 11 ianuarie 2018, la aproape patru ani de la inundaţii, printr-o decizie semnată de premierul sârb de la acea vreme, Ana Brnabić. Decizia a fost publicată în Gazeta Oficială, varianta sârbă a Monitorului Oficial. În schimb, actorul american Steven Seagal a primit cetăţenia sârbă cu doi ani înaintea lui Victor Ponta, mai exact pe 10 ianuarie 2016, arată datele oficiale. De asemenea, Victor Ponta are o relaţie apropiată cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic. În martie, înainte de a se înscrie în competiţia pentru Cotroceni, Ponta a anunţat că renunţă la cetăţenia onorifică acordată de Serbia.
Crin Antonescu – declaraţia dată Securităţii
Crin Antonescu, candidatul coaliţiei de guvernare la prezidenţiale, a fost nevoit să clarifice în campania electorală un episod din perioada în care era profesor de istorie, în regimul comunist. CNSAS, instituţia care verifică toţi candidaţii la alegerile prezidenţiale din perspectiva relaţiei cu fosta Securitate, a emis un aviz de necolaborare cu Securitatea în cazul lui Crin Antonescu. Însă, dincolo de verdictul oficial, CNSAS a dezvăluit că, în 1988, Crin Antonescu ”a fost convocat de organele de Securitate şi a dat o declaraţie olografă, semnată cu numele real”. La finalul anilor 80, când Crin Antonescu era profesor de istorie la o şcoală generală din comuna Niculiţel, judeţul Tulcea, unul dintre prietenii săi, de profesie inginer, a încercat în două rânduri să fugă în străinătate. În primă fază, a fost prins şi anchetat de Securitate, unde a declarat că este prieten cu Crin Antonescu. La scurt timp, a avut o nouă tentativă de a părăsi ţara, de această dată reuşită. Ulterior, „organele de Securitate” l-au convocat şi pe Crin Antonescu pentru a da explicaţii. Data: 13 ianuarie 1988. „Am fost singura persoană care a ştiut de intenţia lui şi căruia i-a lăsat misiunea de a-i anunţa părinţii dacă va reuşi să fugă. A stat în lagăr în Iugoslavia, a plecat în Canada, unde trăieşte şi astăzi. Nu doar că nu am dat nicio informaţie Securităţii, dar am păstrat acest secret şi i-am informat părinţii”, a explicat Crin Antonescu episodul în care a interacţionat cu Securitatea. „Dacă Crin m-ar fi trădat, eu nu aş mai fi putut să fug din ţară”, a reacţionat şi prietenul lui Crin Antonescu, pe numele său Ştefan Costache. Însă dincolo de explicaţii, rivalii lui Crin Antonescu din cursa pentru Palatul Cotroceni i-au cerut candidatului coaliţiei să prezinte public declaraţia dată Securităţii. CNSAS nu a publicat pe site-ul instituţiei documente din dosarul lui Crin Antonescu, invocând restricţii legale. Numai persoana în cauză poate avea acces la dosar, atât timp cât nu există un proces în desfăşurare. În consecinţă, Crin Antonescu a mers la sediul CNSAS, a obţinut o copie a declaraţiei sale din 1988 şi a citit-o într-o conferinţă de presă. În declaraţia de o pagină, Crin Antonescu a explicat Securităţii, la acea vreme, relaţia sa cu amicul Ştefan Costache. La final, a semnat cu numele său, nu cu nume de cod, deci, potrivit legii, Crin Antonescu nu poate fi considerat colaborator al Securităţii. „Nu există nicio altă formă de colaborare, de contact, între mine şi Securitate. Alte elemente nu există şi, din punctul meu de vedere, tot ce era de spus am spus”, a încheiat Antonescu, după ce a citit în faţa presei declaraţia din 1988.
Turul doi, o noapte înapoi
Cu 10 zile înaintea primului tur de scrutin, un judecător de la Curtea de Apel Ploieşti, Alexandru Vasile, a declarat nelegală hotărârea Curţii Constituţionale din decembrie 2024, prin care alegerile prezidenţiale au fost anulate. Practic, în interpretarea judecătorului de la Ploieşti, Guvernul ar fi trebuit să organizeze turul doi al scrutinului prezidenţial de anul trecut, între Călin Georgescu şi Elena Lasconi. Aflat la Muntele Athos, candidatul AUR George Simion a lăudat decizia judecătorului de la Ploieşti. ”Îl consider erou”, a spus Simion despre magistratul Alexandru Vasile. Însă a doua zi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a întors sentinţa Curţii de Apel Ploieşti, iar decizia CCR de anulare a alegerilor a rămas în vigoare. Potrivit Constituţiei, deciziile CCR sunt ”obligatorii,” fără a putea fi atacate în alte instanţe. Chiar dacă judecătorii de la Curtea Supremă au tranşat definitiv problema anulării alegerilor, pe rolul instanţelor din ţară mai sunt încă zeci de sesizări prin care susţinătorii lui Călin Georgescu cer „turul doi înapoi”. Prin urmare, preşedintele interimar Ilie Bolojan a fost întrebat dacă există riscul ca alt judecător, la fel ca cel de la Ploieşti, să pronunţe o nouă sentinţă contară CCR, iar alegerile de duminică să fie din nou anulate. ”Cu siguranţă, nu. Nu există niciun fel de motiv până în momentul de faţă să se pună o astfel de problemă. Dar, într-adevăr, această decizie a judecătorului de la Curtea de Apel din Ploieşti a fost de natură… nu să suspende procedura electorală, dar e clar că a fost generatoare de discuţii inutile. Şi, fără să comentez decizii ale instanţelor, pentru că în aceşti ani de politică totdeauna am fost rezervat pe această chestiune, este cu siguranţă o decizie foarte discutabilă din foarte multe puncte de vedere”, a declarat Ilie Bolojan, în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV.
Înainte de sentinţa magistratului de la Ploieşti, susţinătorii lui Călin Georgescu au depus la Curţile de Apel din întreaga ţară sute de cereri împotriva deciziei CCR de anulare a alegerilor. Pe reţeaua de socializare TikTok au circulat masiv filmuleţe în care oamenii erau învăţaţi cum să depună plângerile împotriva CCR. Cine îi învăţa? Lăcrămioara Axinte, fost magistrat la Tribunalul Botoşani, în prezent pensionar special, suporter înfocat al lui Călin Georgescu. ”Strategia noastră este să realizăm, să obţinem anularea hotărârii numărul 32 (hotărârea CCR de anulare a alegerilor – n.r.) şi reluarea turului al 2-lea al alegerilor prezidenţiale. Avem argumente juridice, trebuie să găsim judecătorul”, spunea, în clipurile de pe TikTok, Lăcrămioara Axinte. Şi, în avalanşa de procese, au găsit judecătorul: Alexandru Vasile, de la Curtea de Apel Ploieşti. În cariera sa, Alexandru Vasile a fost detaşat, timp de şase ani, între 2013 şi 2019, la Ministerul Justiţiei. În intervalul respectiv, s-au perindat cinci miniştri în fruntea Justiţiei.
