Primul tur, desfăşurat duminică, a fost câştigat de primarul Rafal Trzaskowski, cu 31,3% din voturi, urmat la mică distanţă de Karol Nawrocki, cu 29,5%. Acesta din urmă este susţinut de partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS), formaţiune aflată acum în opoziţie. Pe poziţia a treia, cu 14,81% din voturi, s-a clasat Slawomir Mentzen, co-lider al formaţiunii Confederaţia, un partid naţionalist mai radical decât Lege şi Justiţie (PiS).
Nawrocki a apărut joi pe canalul de Youtube al lui Mentzen şi a semnat o declaraţie în opt puncte pe care acesta din urmă i-a prezentat-o într-o dezbatere ce a durat o oră şi jumătate. „Avem o poziţie convergentă asupra a numeroase puncte”, a spus Karol Nawrocki la finalul dezbaterii.
El s-a angajat să respingă aderarea Ucrainei la NATO şi să nu trimită trupe poloneze în Ucraina, amintind că oricum „nu se pune în prezent problema” unei astfel de aderări. Karol Nawrocki a promis de asemenea că va fi „mai critic” faţă de Ucraina, în comparaţie cu preşedintele conservator în exerciţiu, Andrzej Duda.
Cât despre Uniunea Europeană, Karol Nawrocki a spus că respinge „orice transfer de competenţe” ale autorităţilor poloneze către instituţiile comunitare, respinge de asemenea Pactul Verde european şi a promis că nu va semna niciun nou tratat european care „ar slăbi rolul Poloniei” în UE.
Printre celelalte promisiuni, Nawrocki s-a angajat să respingă orice creştere a impozitelor, să apere moneda poloneză, zlotul, şi să nu restrângă accesul polonezilor la arme.
Karol Nawrocki va avea sâmbătă o dezbatere şi cu contracandidatul său, Rafal Trzaskowski, de asemenea pe YouTube. Ei se vor înfrunta în turul doi pe 1 iunie, scrutin care va determina dacă Polonia va rămâne pe calea pro-europeană trasată de premierul liberal Tusk sau se va apropia de admiratorii naţionalişti ai preşedintelui american Donald Trump.
În Polonia, preşedintele are puterea de a respinge legi prin veto. O victorie a lui Trzaskowski în al doilea tur ar permite guvernului condus de Tusk să implementeze o agendă care include anularea reformelor judiciare introduse de partidul Lege şi Justiţie (PiS), după ce preşedintele Andrzej Duda a reuşit până în prezent să zădărnicească în mare parte planurile lui Tusk.
Formaţiunea Lege şi Justiţie (PiS) a condus guvernul polonez opt ani la rând şi a fost în tot acest timp în conflict permanent cu Bruxellesul din cauza politicilor conservatoare şi suveraniste care i-au adus din partea Comisiei Europene acuzaţii de încălcare a „statului de drept”, în special pentru reformele din justiţie şi refuzul de a recunoaşte întâietatea dreptului UE şi a deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului polonez şi a deciziilor instanţelor poloneze.
Intrat în opoziţie după ce a pierdut majoritatea în urma alegerilor din octombrie 2023, partidul Lege şi Justiţie duce de atunci o luptă politică cu noua coaliţie a premierului liberal pro-european Donald Tusk ce are ca principale mize justiţia şi presa. După preluarea puterii, guvernul lui Tusk a făcut o prioritate din a aduce în instanţă miniştri şi oficiali ai fostului executiv, astfel încât aceştia să răspundă pentru ceea ce actualul prim-ministru susţine că ar fi practici corupte şi contrare statului de drept.
