Preşedintele aflat la sfârşit de mandat, Andrzej Duda, un conservator apropiat de principalul partid de opoziţie Lege şi Justiţie (PiS), continuă să se opună prin veto mai multor iniţiative legislative ale guvernului şi face să se prelungească astfel haosul juridic moştenit de la precedentul guvern naţionalist.
Polonia, ţară tot mai importantă în Europa şi actor-cheie pe flancul estic în faţa Rusiei, s-a angajat, după instalarea la putere a premierului Donald Tusk în octombrie 2023, pe calea reconcilierii cu Bruxellesul şi a reinstalării statului de drept.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidat al Coaliţiei Civice a lui Tusk, este dat drept favorit în cursa prezidenţială, cu 32% din intenţiile de vot în primul tur, în faţa istoricului Karol Nawrocki promovat de partidul PiS al lui Duda, creditat cu o susţinerea a 25,5% dintre alegători, potrivit mediei din sondaje.
Al treilea în clasament, Slawomir Mentzen, candidat al partidului de extremă dreapta naţionalist libertarian Confederaţia, beneficiază de 14% susţinere.
În condiţiile în care niciunul dintre candidaţi nu depăşeşte nivelul de 50%, un al doilea tur de scrutin, prevăzut pentru 1 iunie, pare a fi inevitabil pentru desemnarea succesorului lui Andrzej Duda, ajuns la finalul celui de-al doilea şi ultim mandat al său.
În Polonia, preşedintele are puteri destul de limitate, însă este comandantul şef al forţelor armate, participă la orientarea politică externă şi dispune de iniţiativă legislativă şi de drept de veto.
„La nivel macro, miza este rolul Poloniei în geopolitică în sensul larg şi, în mod mai restrâns, în Uniunea Europeană”, declară pentru AFP Ewa Marciniak, politolog în cadrul Universităţii din Varşovia şi şefa Institutului public de sondaje CBOS.
Potrivit ei, rezultatul alegerilor va arăta dacă va exista „o continuare a ceea ce coaliţia democratică a iniţiat în 2023 sau dacă va fi o ruptură faţă de această naraţiune şi această politică”.
Victoria lui Nawrocki va însemna continuarea „conflictului politic, a acestei polarizări, a acestui duopol” prezent în cotidianul polonez şi a relaţiei dificile între preşedintele aflat la sfârşit de mandat şi coaliţia guvernamentală.
În schimb, victoria lui Rafal Trzaskowski, un european convins de 53 de ani, ar permite guvernului să îşi realizeze în final promisiunile electorale cele mai importante.
Promisiuni neîndeplinite, concretizate parţial sau cu multă întârziere, care au generat mulţi decepţionaţi după 2023, în special în rândul celor ce luptă pentru drepturile femeilor, mai ales pentru dreptul la avort, aproape interzis în Polonia.
Printre principalele mize ale alegerilor figurează cele legate de securitate, de relaţiile internaţionale, de migraţie şi de ajutorul pentru sutele de mii de refugiaţi ucraineni în Polonia.
Cei doi candidaţi principali au poziţii diferite în ceea ce priveşte alianţele internaţionale, Nawrocki mizând în principal pe SUA şi NATO, în timp ce Rafal Trzaskowski insistă de asemenea pe importanţa UE.
Trzaskowski clamează „continuarea opţiunii euroatlantice, însă cu o întărire a poziţiei Europei, în cazul în care importanţa SUA va scădea net în anii ce urmează”, subliniază Stanislaw Mocek, politolog şi preşedinte al Universităţii Civitas din Varşovia.
Karol Nawrocki a avut o scurtă întrevedere la începutul lui mai cu preşedintele Donald Trump la Casa Albă, ceea ce a suscitat în Polonia acuzaţii de ingerinţă electorală americană.
Potrivit lui Mocek, candidatul susţinut de PiS afişează o „neîncredere la adresa Europei”, la fel şi faţă de Franţa şi Germania.
Nawrocki a îndemnat la înfiinţarea de controale la frontiera polonezo-germană, acuzând Germania că expulzează în Polonia „migranţi ilegali”.
Iar Slawomir Mentzen, candidatul extremei drepte, chiar a îndemnat poliţia poloneză „să aresteze poliţiştii germani” care îi depun „migranţi ilegali” pe teritoriul polonez.
Dezinformarea antimigranţi prosperă de ani de zile în Polonia, teritoriu unde şi-au găsit refugiul numeroşi ucraineni şi pradă unei puternice presiuni a migraţiei.
„Noutatea este că ea (dezinformarea antimigranţi) se conjugă acum cu discursul antigerman, care se alimentează din fobii antigermane şi antieuropene”, a explicat pentru AFP Anna Mierzynska, specialistă independentă în reţelele sociale.
