Moldova are şanse să avanseze pe calea integrării europene la alegerile prezidenţiale şi referendumul din octombrie 2024, dar, probabil, Moldova va rămâne un stat de dispută şi în anii 2030, pe măsură ce negocierile de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană vor continua. Posibila realegere a preşedintei prooccidentale Maia Sandu şi aprobarea referendumului pro-UE din 20 octombrie 2024 nu vor trasa definitiv calea Moldovei către UE. Kremlinul a încercat recent să saboteze aderarea Moldovei la UE şi să destabilizeze democraţia moldovenească şi va continua aceste eforturi în următorul deceniu, scrie Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank cu sediul la Washington, într-o analiză publicată săptămâna aceasta în care face previziuni despre momentul post-octombrie 2024.
Sprijinul pentru aderarea la UE este în creştere în Moldova, dar este puţin probabil ca Kremlinul să îşi înceteze operaţiunile de influenţă şi, în schimb, ar putea să îşi intensifice eforturile de a inversa tendinţele pro-UE în deceniul următor, potrivit ISW. Kremlinul este probabil pregătit să urmeze mai multe linii de efort în viitor pentru a deraia calea Moldovei către UE, cum ar fi: încercarea de a influenţa şi de a captura instituţiile de stat moldoveneşti; exploatarea legăturilor militare, economice şi politice ale Kremlinului cu regiunile moldoveneşti pro-ruse Transnistria şi Găgăuzia; desfăşurarea de campanii de control reflexiv pentru a modela procesul decizional al statelor membre ale UE cu privire la aderarea Moldovei la UE.
Ameninţarea unei invazii ruseşti în Moldova prin Ucraina este în prezent extrem de redusă, dar condiţiile actuale se pot schimba în viitor, permiţând Rusiei să invadeze şi să ocupe mai mult din Moldova decât o face în prezent în Transnistria. Viitorul Moldovei ca stat independent şi suveran este direct legat de rezultatul războiului Rusiei din Ucraina şi afectează planificarea NATO pentru apărarea flancului său estic, punctează analiza ISW.
De aceea, ajutorul occidental acordat atât Ucrainei, cât şi Moldovei este vital pentru capacitatea acestor state de a rezista influenţei şi agresiunii maligne a Rusiei şi de a împiedica forţele ruse să ameninţe NATO.
KREMLINUL NU VA RENUNŢA
Kremlinul este probabil pregătit să urmeze alte câteva linii de efort în viitor pentru a deraia parcursul Moldovei către UE, chiar dacă Maia Sandu câştigă realegerea şi referendumul trece. Procesul de aderare a Moldovei la UE va dura cel puţin până în 2030, iar Kremlinul dispune de mai multe instrumente pe care poate încerca să le folosească pentru a împiedica aderarea Moldovei până atunci.
Kremlinul poate încerca să influenţeze alegerile viitoare, să captureze instituţiile de stat moldoveneşti şi să exploateze legăturile sale cu regiunile transnistreană şi găgăuză pentru a menţine Moldova în sfera de influenţă afirmată a Rusiei.
ISW oferă posibile linii de efort ruseşti pentru a prognoza modul în care Kremlinul ar putea continua eforturile de destabilizare a Moldovei şi de deraiere a parcursului său spre UE, indiferent de rezultatele alegerilor şi referendumului din octombrie 2024. Cu toate acestea, această listă nu este exhaustivă cu privire la toate instrumentele de care dispune Kremlinul în Moldova, atrage atenţia Institutul.
INFLUENŢAREA INSTITUŢIILOR STATULUI
Kremlinul ar putea încerca să influenţeze viitoarele alegeri parlamentare şi prezidenţiale din Moldova pentru a aduce la putere politicieni favorabili Moscovei, care pot deraia aderarea Moldovei la UE.
În 2022, UE a identificat nouă domenii pe care guvernul moldovean trebuie să le reformeze înainte ca Moldova să poată deveni membru al UE – sistemul judiciar, codul electoral, combaterea corupţiei, dezoligarhizarea, crima organizată, administraţia publică, reforma publică, societatea civilă şi protecţia drepturilor omului. În noiembrie 2023, UE a raportat că Moldova a înregistrat progrese suficiente în ceea ce priveşte şase dintre aceste nouă criterii, dar că mai trebuie să îşi consolideze reformele judiciare, reformele anticorupţie şi eforturile de dezoligarhizare.
Politicienii favorabili Kremlinului din Parlamentul sau Preşedinţia Moldovei ar putea împiedica sau bloca complet măsurile de reformă pe care Moldova trebuie să le ia pentru a deveni membru al UE. Politicienii favorabili Kremlinului ar putea, de asemenea, să promulge noi politici care să anuleze progresele anterioare ale Moldovei în celelalte şase categorii.
Corupţia
Moldova suferă de corupţie endemică de zeci de ani. Oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc acaparase pe deplin instituţiile de stat ale Moldovei în urmă cu doar cinci ani. Comisia Europeană a raportat la sfârşitul anului 2023 că „durata procedurilor, ratele scăzute de soluţionare şi numărul mare de cazuri în aşteptare afectează negativ eficienţa sistemului judiciar moldovenesc”. Membrii Procuraturii Anticorupţie par, de asemenea, să încerce să respingă reformele prin discreditarea Comisiilor de Preavizare şi de Verificare recent create, care evaluează procurorii. Procesele de eliminare a corupţiei din instituţiile statului şi de reformare a sistemului judiciar vor fi probabil lungi şi dificile, în ciuda recentelor eforturi ample de reformă din Moldova, oferind Kremlinului timp pentru a încerca să exploateze aceste puncte slabe.
Candidaţii Kremlinului
Kremlinul poate utiliza informaţiile pe care le obţine de la alegerile prezidenţiale din octombrie 2024 pentru a pregăti mai bine candidaţii care vor concura împotriva PAS (partidul proeuropean de guvernământ) în alegerile viitoare. Maia Sandu a fost în mod constant candidatul principal în lunile premergătoare alegerilor din octombrie 2024, dar este posibil să nu obţină 50% din voturi pentru a câştiga din primul tur. Cele mai recente sondaje indică, totuşi, că este foarte probabil ca Sandu să obţină o victorie în al doilea tur, indiferent împotriva cui va candida. Un tur doi de scrutin în alegerile prezidenţiale din 2024 va oferi Kremlinului informaţii valoroase despre care dintre candidaţi a avut cele mai bune rezultate împotriva lui Sandu şi va ajuta Kremlinul să-şi optimizeze listele de candidaţi, platformele şi mesajele pentru alegerile ulterioare.
Sondajele efectuate între aprilie şi august 2024 sugerau deja că alegerile prezidenţiale din octombrie 2024 afectează deciziile alegătorilor cu privire la alegerile parlamentare din vara anului 2025. Numărul alegătorilor care sunt indecişi în alegerile parlamentare creşte simţitor pe măsură ce se apropie alegerile din octombrie 2024. Un sondaj a arătat că sprijinul pentru PAS în alegerile parlamentare a rămas relativ stabil între aprilie 2024 (29,8 la sută) şi august 2024 (28,4 la sută), dar sprijinul pentru Partidul Socialist al lui Dodon a scăzut de la 16,2 la sută la 10 la sută. Kremlinul poate utiliza datele privind performanţa electorală a lui Alexandr Stoianoglo, candidatul la preşedinţie susţinut de Dodon, în rândul alegătorilor socialişti pentru a înţelege mai bine de ce socialiştii s-ar putea îndepărta de partidul istoric pro-rus şi spre ce alţi candidaţi şi platforme sunt atraşi în schimb alegătorii.
Campanii de dezinformare
Realegerea lui Sandu şi adoptarea referendumului din octombrie 2024 nu vor fi o garanţie împotriva regresului. Georgia serveşte drept precedent al unui fost stat sovietic în care politicieni şi partide favorabile Kremlinului au câştigat o majoritate parlamentară în ciuda opiniilor pro-europene ale puterii executive şi ale majorităţii populaţiei, iar Kremlinul ar putea utiliza campanii de influenţă răuvoitoare pentru a crea o situaţie similară în Moldova în viitor. Partidul Visul Georgian a ajuns la putere în 2012 în parte datorită preocupărilor economice ale georgienilor, iar Kremlinul poate încerca să exploateze preocupări economice similare în Moldova – unul dintre cele mai sărace state din Europa – în alegerile viitoare.
Curtea Constituţională
Kremlinul poate încerca să exploateze componenţa Curţii Constituţionale din Moldova pentru a invalida rezultatele referendumului din octombrie 2024. Kremlinul ar putea încerca să îşi folosească influenţa malignă pentru a umple Curtea Constituţională cu judecători favorabili Kremlinului în 2025. Mandatul unuia dintre cei şase judecători ai Curţii Constituţionale a Republicii Moldova va expira în iulie 2025, iar mandatul altor patru judecători va expira în august 2025. Parlamentul va face nominalizarea pentru două dintre aceste locuri cu un mandat de şase ani, guvernul va ocupa două locuri, iar Consiliul Superior al Magistraturii va avea un loc. Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor avea loc la o dată încă nedeterminată, în vara anului 2025, iar alegerea unei majorităţi parlamentare favorabile Kremlinului ar putea ajuta Moscova în eforturile de a influenţa Curtea Constituţională în viitor.
Kremlinul ar putea încerca să influenţeze judecătorii Curţii Constituţionale pentru a reveni în viitor asupra hotărârilor Curţii din 2024 privind referendumul UE. Curtea Constituţională este responsabilă de confirmarea rezultatelor referendumurilor republicane. În cazul în care referendumul din octombrie 2024 va trece, iar Curtea va confirma acest rezultat, Kremlinul ar putea încerca să influenţeze Curtea pentru a găsi motive de anulare a amendamentelor constituţionale ale referendumului în viitor. Curtea Constituţională a Republicii Moldova a anulat anterior amendamente la Constituţie, în parte din cauza încălcărilor procedurale, chiar şi la 16 ani după punerea în aplicare a amendamentelor.
Anularea referendumului
Kremlinul ar putea încerca să influenţeze Curtea Constituţională pentru a-şi revoca hotărârea din aprilie 2024 conform căreia referendumul din octombrie 2024 nu priveşte suveranitatea, independenţa, unitatea sau neutralitatea Moldovei. Eventuala revocare a acestei hotărâri ar dicta probabil că referendumul ar fi trebuit să atingă pragul mai ridicat de participare de 50 % (faţă de o treime) pentru a fi considerat valid.
Oficialii şi afiliaţii Kremlinului au promovat în mod repetat narative conform cărora apartenenţa unui stat la UE reprezintă o pierdere de suveranitate şi că UE este, în esenţă, o organizaţie militară precum NATO. Aceste operaţiuni de dezinformare ar putea crea condiţiile pentru ca o viitoare Curte Constituţională favorabilă Kremlinului să decidă că referendumul din octombrie 2024 a afectat, de fapt, suveranitatea şi neutralitatea Moldovei şi, prin urmare, ar fi necesitat o participare mai mare. (Kremlinul ar urma probabil această linie de efort doar în cazul în care referendumul din octombrie 2024 ar trece cu o participare de peste 33 %, dar sub 50 %).
Componenţa Comisiei Electorale Centrale
Kremlinul ar putea încerca să exploateze componenţa Curţii Constituţionale a Republicii Moldovam dar şi a CEC (Comisia Electorală Centrală) pentru a deschide calea partidelor pro-ruseşti de a candida la viitoarele alegeri din Republica Moldova. Modificările la codul electoral vor intra în vigoare atunci când mandatele actualilor membri ai CEC vor expira în 2026, moment în care vor exista şapte membri ai CEC care vor avea fiecare un mandat de şase ani. Majoritatea parlamentară moldoveană va numi doi membri ai CEC, iar preşedintele, Consiliul Superior al Magistraturii, cabinetul, minoritatea parlamentară şi organizaţiile societăţii civile vor numi fiecare câte un membru.
Curtea Constituţională a Republicii Moldova şi CEC au luat decizii în trecut care au afectat capacitatea politicienilor afiliaţi Kremlinului de a funcţiona şi de a candida în alegeri, iar Kremlinul ar putea încerca să exploateze aceste instituţii pentru a preveni hotărâri similare în viitor. Curtea Constituţională a desemnat Partidul ŞOR drept neconstituţional şi a interzis partidul în iunie 2023. CEC a constatat, de asemenea, diferenţe între cheltuielile Partidului Şansa afiliat lui Şor şi finanţarea declarată, determinând Ministerul Justiţiei din Moldova să restricţioneze activităţile partidului astfel încât acesta să nu poată participa la alegerile din octombrie 2024. CEC a cerut Ministerului Justiţiei să facă acelaşi lucru cu Partidul Renaşterii, afiliat tot lui Şor, în urma unor constatări similare, în august 2024. CEC nu a înregistrat blocul electoral Victoria la alegerile din octombrie 2024 din cauza unor erori în documentele blocului şi a faptului că lui Şor nu i se permite legal să reprezinte blocul atât timp cât se află sub sancţiunile UE.
PÂRGHIILE TRANSNISTRIA ŞI GĂGĂUZIA
Kremlinul ar putea încerca să exploateze relaţia sa economică în creştere cu alegătorii moldoveni, în special din Găgăuzia, pentru a influenţa opinia publică moldovenească în următorul deceniu, pe măsură ce influenţa sa economică asupra Transnistriei scade.
Transnistria, scăpată de sub control
Transnistria este în mod informal un stat mafiot condus de Viktor Guşan, a cărui companie Sheriff Enterprises domină peisajul economic al Transnistriei. Interesele politice ale lui Guşan sunt legate de afacerile sale, care se bazau pe comerţul pe piaţa neagră cu Ucraina înainte ca Kievul să închidă graniţa cu Transnistria în 2022 şi care, de atunci, s-au reorientat către pieţele moldovenească şi europeană.
În ciuda intereselor de afaceri ale lui Guşan care au învăţat din Occident, Kremlinul s-a bucurat de influenţă economică asupra Transnistriei prin livrările gratuite de gaz ale Rusiei către regiune. Gazprom a furnizat gaz gratuit centralei electrice Cuciurgan din Transnistria, care, la rândul său, asigură o parte semnificativă a finanţării bugetului transnistrean prin exporturile sale de electricitate către Moldova. Construcţia planificată a unei linii electrice directe moldo-române până la sfârşitul anului 2025 va limita sever controlul Kremlinului asupra visteriei transnistrene şi va consolida controlul lui Guşan asupra politicilor economice ale Transnistriei.
Reorientare către Găgăuzia
Rusia pare să încerce să-şi asigure relaţii financiare cu regiunile moldoveneşti, inclusiv Găgăuzia, pentru a influenţa părţi ale electoratului moldovean. Guvernatorul Găgăuziei, Evgenia Guţul, a semnat un acord cu banca rusă de stat Promsviazbank (PSB) în aprilie 2024, prin care PSB a fost de acord să furnizeze aproximativ 100 de dolari pe lună pentru 25.000 de angajaţi guvernamentali şi pensionari din Găgăuzia – plăţi semnificative pentru aproximativ 20 la sută din populaţia uneia dintre cele mai sărace regiuni din Moldova.
Rezidenţii din oraşele Orhei şi Taraclia au început, de asemenea, să primească plăţi lunare similare de la PSB în iulie 2024. Aceste plăţi servesc la stabilirea unei loialităţi pe termen lung faţă de Rusia în rândul unor sectoare selectate ale populaţiei moldoveneşti, asigurând capacitatea Moscovei de a perturba şi influenţa alegerile viitoare.
O bancă în slujba lui Şor
Moscova se pare că foloseşte PSB pentru a introduce bani în Moldova pentru a cumpăra voturi în alegerile din octombrie 2024, iar Kremlinul probabil va repeta şi va adapta aceste eforturi pentru alegerile viitoare. Şor ar fi utilizat aplicaţia mobilă a PSB pentru a distribui cel puţin 15 milioane de dolari liderilor regionali şi alegătorilor din Moldova afiliaţi lui Şor în actualul ciclu electoral. De asemenea, Şor ar fi creat mai multe companii în Rusia la începutul lunii septembrie 2024, inclusiv trei în parteneriat cu PSB şi una cu banca de stat rusă Vneşeconombank (VEB), sancţionată la nivel internaţional, probabil pentru a facilita aceste transferuri de bani din Rusia către Şor. Autorităţile moldoveneşti au dejucat eforturile anterioare ale lui Şor de a introduce ilegal bani din Rusia în Moldova prin aeroportul din Chişinău, iar schemele legate de PSB sugerează că Kremlinul îşi adaptează metodele ca răspuns la reacţiile autorităţilor moldoveneşti.
Influenţarea statelor membre UE
Kremlinul ar putea încerca să îşi folosească influenţa în Moldova pentru a desfăşura campanii de control reflexiv ce vizează modelarea procesului decizional al statelor membre ale UE.
Înaltul Comisar al UE, Josep Borrell, a declarat în iunie 2023 că „drumul Moldovei (către UE) este independent de ceea ce se întâmplă în Transnistria” şi că Moldova ar putea adera la UE cu conflicte teritoriale nerezolvate, aşa cum a făcut-o şi Cipru. Părţile implicate în conflictul cipriot, Grecia şi Turcia, erau de mult timp membre NATO şi membre/candidate ale UE, iar statele UE au considerat probabil un conflict turco-grecesc mult mai puţin ameninţător decât prezenţa trupelor ruse într-un potenţial stat membru al UE.
UE cere ca toate statele membre să voteze în unanimitate în favoarea admiterii unui nou membru, iar unii membri ai UE ar putea să nu aprobe aderarea Moldovei fără Transnistria, în ciuda acordului aparent al lui Borrell. Kremlinul are un stimulent nu numai pentru a-şi menţine ilegal trupele în Moldova, ci şi pentru a desfăşura operaţiuni de propagandă şi operaţiuni hibride menite să insufle teamă în statele UE cu privire la posibilele pericole pe care desfăşurarea de trupe ruseşti pe teritoriul altui membru le-ar reprezenta pentru Uniune.
Miza din Găgăuzia
Găgăuzii au organizat un referendum ilegal în 2014 în care alegătorii s-au opus aderării Moldovei la UE, au susţinut aderarea Moldovei la Uniunea Economică Eurasiatică condusă de Rusia şi au susţinut declararea independenţei Găgăuziei „în cazul unei schimbări a statutului Republicii Moldova ca stat independent”. Găgăuzia a ameninţat recent cu secesiunea în cazul în care Moldova ar adera la structuri supranaţionale sau s-ar uni cu România. Secesiunea Găgăuziei este puţin probabilă, deoarece Găgăuzia nu are un teritoriu contiguu, se bazează pe piaţa de export a UE şi pe subvenţiile de la bugetul federal al Republicii Moldova şi nu dispune de puterea militară necesară pentru a-şi apăra independenţa.
Este puţin probabil ca Rusia să poată da curs promisiunilor de sprijin militar pentru o Găgăuzie independentă pe termen scurt şi mediu, atât timp cât forţele ruse sunt concentrate pe războiul din Ucraina şi nu dispun de mijloace viabile de desfăşurare şi aprovizionare a trupelor ruse în Găgăuzia. Cu toate acestea, Rusia ar putea exploata ameninţările de secesiune a Găgăuziei şi ar putea semnala presupusa dorinţă a Rusiei de a sprijini economic şi militar o Găgăuzie independentă pentru a convinge statele UE să refuze aderarea Moldovei la UE de teamă că acest lucru ar duce la desfăşurarea de forţe ruseşti în Găgăuzia. Deşi Borrell a declarat că Moldova ar putea adera la UE fără Transnistria, rămâne neclar dacă UE ar permite Moldovei să adere cu două conflicte teritoriale.
Un Memorandum Kozak 2.0
Kremlinul ar putea exploata legăturile sale militare şi de securitate cu Transnistria pentru a influenţa viitoarele negocieri privind conflictul transnistrean în vederea stabilirii unei influenţe pe termen lung asupra politicilor interne şi externe ale Republicii Moldova. Deşi se pare că Viktor Guşan controlează guvernul şi economia Transnistriei, influenţa Kremlinului asupra structurilor militare şi de securitate ale Transnistriei este bine stabilită, deoarece Rusia menţine două batalioane de puşcaşi motorizaţi în Transnistria din 1992 şi mulţi dintre foştii şi actualii şefi ai Ministerului Securităţii de Stat din Transnistria provin din Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei. Rusia va continua probabil să exercite influenţă asupra poziţiei de negociere a Transnistriei în orice negocieri viitoare, chiar dacă Rusia nu este parte la aceste negocieri.
Kremlinul ar putea încerca să urmărească un „Memorandum Kozak 2.0” pentru federalizarea Moldovei în viitor. Un memorandum Kozak 2.0 ar consolida o influenţă semnificativă şi durabilă asupra politicii moldoveneşti în mâinile Kremlinului atât timp cât Rusia îşi menţine influenţa asupra Transnistriei şi Găgăuziei. Acest lucru ar permite Kremlinului să redirecţioneze resursele alocate anterior eforturilor de ani de zile de a menţine Moldova în sfera de influenţă afirmată a Rusiei către alte eforturi.
Aprobarea probabilă de către Guşan a unui Memorandum Kozak 2.0 ar spori atractivitatea acestui mod de acţiune. Interesele divergente ale lui Guşan şi ale Kremlinului au împiedicat probabil încercările Rusiei de a controla politica transnistreană în trecut. Cu toate acestea, un Memorandum Kozak 2.0 ar aduce beneficii ambelor părţi, deoarece Guşan s-ar putea asigura că Tiraspolul poate împiedica Chişinăul să adopte politici economice care ar fi în detrimentul afacerilor sale. Dorinţa Moldovei de a semna un Memorandum Kozak 2.0 ar depinde în mare măsură de sprijinul occidental pentru Moldova şi de credibilitatea puterii coercitive a Rusiei asupra Chişinăului.
Invazie rusă iminentă?
Kremlinul ar putea exploata legăturile sale militare cu Transnistria pentru a invada şi ocupa întreaga Moldovă, însă ameninţarea unei invazii ruseşti în Moldova prin Ucraina este în prezent extrem de redusă.
Forţele ruse ocupă în prezent malul estic (stâng) al fluviului Nipru în sud-vestul Ucrainei, iar comandamentul militar rus ar trebui să redisloce un număr semnificativ de forţe din alte sectoare semnificative din punct de vedere operaţional ale frontului pentru a traversa râul, a avansa semnificativ spre vest şi a cuceri oraşul Odesa (al treilea oraş ca mărime din Ucraina). Este foarte puţin probabil ca ruşii să depună astfel de eforturi în sud-vestul Ucrainei, în timp ce Rusia se concentrează pe cucerirea restului oblasturilor Doneţk şi Luhansk. Formarea grupării nordice de forţe a Rusiei şi lansarea ulterioară a ofensivei ruse spre oraşul Harkov în mai 2024 au demonstrat, de asemenea, incapacitatea actuală a Rusiei de a desfăşura o nouă grupare de forţe capabilă să cucerească marile oraşe ucrainene.
Dacă conducerea rusă ar dori să îşi menţină priorităţile actuale pe câmpul de luptă din estul Ucrainei, deschizând în acelaşi timp un nou efort ofensiv spre vest, spre oraşul Odesa, Rusia ar trebui probabil să efectueze o altă mobilizare parţială, aşa cum a făcut-o în septembrie 2022, ceea ce ISW evaluează că este foarte puţin probabil în acest moment.
Rusia este, de asemenea, incapabilă în prezent să invadeze Moldova de pe mare. Dronele navale şi aeriene ucrainene au provocat daune semnificative navelor de debarcare ale Flotei Mării Negre care ar fi necesare pentru o debarcare amfibie. Loviturile ucrainene au reuşit să împingă flota rusă din nord-vestul Mării Negre şi i-au forţat pe ruşi să îşi mute navele din Sevastopol, port în Crimeea ocupată, în Novorossiisk, în Krasnodar Krai. Unităţile de infanterie navală ale Rusiei, cum ar fi Brigada 810 de infanterie navală a flotei, pe care comandamentul militar rus o foloseşte în prezent ca unitate de puşcaşi motorizaţi, ar fi suferit pierderi grele şi şi-ar fi pierdut capacitatea de luptă de mai multe ori pe parcursul războiului, ceea ce probabil le-a diminuat foarte mult statutul de unităţi „de elită” antrenate în debarcări amfibii.
Ucraina apără Moldova
Capacitatea Rusiei de a ameninţa militar Moldova se poate schimba în viitor în funcţie de evoluţia situaţiei pe câmpul de luptă din Ucraina. În cazul în care Rusia este capabilă să îşi sporească dramatic eforturile de generare de forţe şi materiale, Rusia ar putea fi capabilă să lanseze o ofensivă pe scară largă în sud-vestul Ucrainei către Moldova, continuând în acelaşi timp să lupte în estul Ucrainei. Alternativ, comandamentul militar rus s-ar putea reorienta spre sud-vestul Ucrainei în cazul în care forţele ruse îşi ating obiectivele în estul Ucrainei.
Viktor Guşan pare să fi rezistat încercărilor Rusiei de a atrage Transnistria în războiul din Ucraina în primăvara anului 2022, dar acest lucru s-a întâmplat după o serie de succese ucrainene pe câmpul de luptă care au slăbit puterea coercitivă a Rusiei asupra lui Guşan. Este puţin probabil ca Guşan să fie capabil să reziste în viitor unei Rusii mai influente, posibil încurajată de succesele de pe câmpul de luptă din Ucraina.
Viitorul Moldovei ca stat independent şi suveran este direct legat de rezultatul războiului Rusiei din Ucraina şi afectează planificarea apărării NATO.
Ce ar înseamna pentru Moldova o încetare a focului în Ucraina
Rusia ar putea exploata o posibilă încetare a focului în Ucraina pentru a stabili linii de comunicare cu Transnistria prin reluarea zborurilor din Rusia deasupra spaţiului aerian ucrainean, permiţându-i astfel să îşi consolideze forţele şi mijloacele în Transnistria pentru viitoare operaţiuni militare împotriva Moldovei.
O încetare a focului în Ucraina care are ca rezultat ocuparea militară de către Rusia a Crimeei şi a unor părţi sau a întregului Herson ar creşte, de asemenea, posibilitatea ca Moscova să fie capabilă să îşi reconstituie forţele pentru a invada şi ocupa cu succes întreaga Moldovă dinspre Ucraina, pe cale terestră sau maritimă, la o dată ulterioară.
O invazie rusă a Moldovei devine şi mai probabilă în cazul în care Rusia va ocupa în viitor regiunile Mîkolaiv şi Odesa, ca să nu mai vorbim de întreaga Ucraină.
Ce face NATO
NATO extinde în prezent ceea ce va fi cea mai mare bază a sa, lângă Constanţa, în sud-estul României, demonstrând importanţa pe care NATO o acordă acestei regiuni în apărarea sa împotriva Rusiei.
ISW a evaluat anterior că, în cazul în care Rusia ar ocupa întreaga Ucraină, NATO nu este pregătită să se apere împotriva forţelor ruse staţionate direct la graniţele Poloniei, Slovaciei, Ungariei şi României. O ocupare rusă a Moldovei ar spori aceste cerinţe de apărare deja tensionate, obligând NATO să apere graniţa de 680 de kilometri a României cu Moldova.
Asistenţa militară occidentală atât pentru Ucraina, cât şi pentru Moldova este vitală pentru capacitatea acestor state de a rezista agresiunii ruse şi de a ţine forţele ruse departe de graniţa estică a NATO. Independenţa şi integritatea teritorială deplină a Moldovei şi Ucrainei ar permite NATO să se concentreze asupra frontierei sale de nord-est cu Rusia şi Belarus şi ar ţine forţele ruse departe de baza NATO din România.
Partenerii occidentali şi-au sporit recent sprijinul militar pentru Moldova, însă Moldova rămâne slabă din punct de vedere militar. În prezent, Moldova cheltuieşte doar aproximativ 0,5 % din PIB-ul său limitat pentru apărare şi menţine o grupare de forţe de doar 6.500 de soldaţi profesionişti echipaţi cu material sovietic învechit.
Deşi Moldova a demonstrat că poate contracara influenţa malignă a Rusiei în ultimii ani, fără asistenţă occidentală majoră, Moldova nu ar putea rezista în mod independent forţelor ruse care avansează dinspre Ucraina sau unui contingent rus consolidat şi mai bine echipat în Transnistria, conchide ISW.
