La 20 octombrie 2024, în Republica Moldova se va desfăşura, concomitent cu scrutinul prezidenţial, un referendum la nivel naţional cu privire la modificarea Constituţiei pentru a include dorinţa cetăţenilor moldoveni de aderare la Uniunea Europeană şi pentru a preveni teoretic viitoarele guverne să deraieze ţara de la traiectoria europeană.
„Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” La această întrebare sunt invitaţi să răspundă cetăţenii ţării la 20 octombrie. Prin urmare, consultarea populară are ca obiectiv modificarea Constituţiei.
Dacă plebiscitul va fi validat, în preambulul Constituţiei ar urma să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” ar urma să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.
Totodată, în Legea supremă va fi introdus şi un nou capitol numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE şi supremaţia normelor europene asupra legislaţiei moldovene.
Prezenţa la vot trebuie să fie de peste 33% pentru ca referendumul să fie considerat valabil.
Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a înregistrat partidele care vor participa la campania pentru referendum. Din cele 15 partide înregistrate oficial la 20 septembrie, 13 sunt în favoarea opţiunii DA şi două sunt în favoarea opţiunii NU, în timp ce unele partide, între care socialiştii din PSRM, au decis să boicoteze referendumul
Republica Moldova şi-a stabilit ca dată ţintă pentru aderarea la UE anul 2030.
CUM S-A AJUNS LA REFERENDUM
Preşedinta Maia Sandu şi-a anunţat în 2023 intenţia de a candida la realegere. În plus, Sandu a anunţat lansarea unei platforme online menită să promoveze referendumul şi să pledeze pentru beneficiile aderării la UE pentru ţară.
Sandu a propus ca data referendumului să coincidă cu alegerile prezidenţiale, ceea ce a dat naştere la controverse, unii reproşându-i că vrea să-şi îmbunătăţească şansele de realegere, alţii contestând legalitatea unui dublu scrutin la aceeaşi dată. În cele din urmă, Parlamentul, dominat de partidul Maiei Sandu, PAS, a decis ca referendumul să aibă loc concomitent cu alegerile prezidenţiale, la 20 octombrie 2024.
„Este important să organizăm un referendum acum, deoarece este o ocazie istorică, aşteptată timp de trei decenii. Statele membre ale Uniunii Europene sunt mai deschise ca niciodată, avem voinţa politică necesară pentru acest pas, iar cetăţenii noştri doresc să facă parte din UE”, a explicat Maia Sandu.
La 21 martie 2024, Parlamentul aprobase o rezoluţie de 54 la 0 pentru a continua eforturile de aderare la Uniunea Europeană. În timpul votului, toate partidele de opoziţie din parlament au părăsit sala.
RELAŢIILE MOLDOVA – UE
Timp de decenii, Moldova a oscilat între influenţe proeuropene şi pro-ruse. Cu toate acestea, în ultimii ani, UE şi Chişinăul şi-au aprofundat relaţiile.
Acordul de parteneriat şi cooperare (APC) reprezintă primul cadru juridic al relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru următorii 10 ani. Acest acord prevedea o bază de cooperare cu UE în domeniile politic, comercial, economic, juridic, cultural şi ştiinţific.
În 2005, Moldova a început punerea în aplicare a primului său plan de acţiune pe trei ani în cadrul Politicii Europene de Vecinătate a UE. Acesta a fost Planul de acţiune UE-Moldova, un document politic care a stabilit obiectivele strategice ale cooperării dintre Moldova şi UE.
În ianuarie 2010, Moldova şi UE au început să negocieze un Acord de asociere (AA), inclusiv o zonă de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare, pentru a înlocui APC. AA a fost parafat în noiembrie 2013 la summitul Parteneriatului estic şi semnat la 27 iunie 2014.
Acordul de asociere (AA) din 2014 şi Acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (DCFTA) dintre Moldova şi UE au consolidat semnificativ relaţiile, stimulând în acelaşi timp reforme esenţiale în ţară. În acelaşi an, Moldova a obţinut şi liberalizarea regimului de vize cu UE. Deşi mulţi moldoveni aveau deja paşapoarte româneşti (sau bulgare), acest pas a consolidat şi mai mult legăturile cu UE la nivel societal.
DE LA ŢARĂ CANDIDATĂ LA NEGOCIERI, ÎN MAI PUŢIN DE DOI ANI
După declanşarea invaziei ruse în Ucraina din 2022, la 3 martie 2022, preşedinta Maia Sandu a semnat cererea de aderare la UE, împreună cu Igor Grosu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, şi Natalia Gavriliţa, prim-ministrul de atunci al Republicii Moldova.
La 21 mai 2023, la Chişinău a avut loc mitingul pro-european Adunarea Naţională a Moldovei Europene, care a avut zeci de mii de participanţi. A fost un semnal dat înainte ca Moldova să găzduiască cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene, care a avut loc la 1 iunie, la Castelul Mimi din Bulboaca, fiind un eveniment fără precedent pentru Republica Moldova, care a găzduit lideri din 45 de ţări.
La 23 iunie, Moldova a primit statutul de ţară candidată la UE, alături de Ucraina, în baza angajamentului de a efectua reforme structurale.
La 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare cu Moldova, iar la 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina, precum şi cu Moldova.
La 25 iunie 2024, au început propriu-zis negocierile de aderare cu Moldova.
În tot acest timp, Rusia s-a folosit de vasta sa panoplie de instrumente de război hibrid pentru a respinge aprofundarea legăturilor cu UE, inclusiv prin campanii de dezinformare, atacuri cibernetice şi finanţare politică ilegală.
SPRIJIN DE LA BRUXELLES
Fapt semnificativ, dinspre Bruxelles au venit semnale de încurajare chiar înainte de referendum. Parlamentul European a votat la 9 octombrie o rezoluţie în favoarea Moldovei, care subliniază angajamentul ferm al Uniunii Europene de a sprijini Chişinăul pe calea sa europeană.Totodată documentul condamnă încercările Rusiei de a destabiliza prin propagandă şi tactici hibride Republica Moldova.
A doua zi, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit la Chişinău, s-a întâlnit cu preşedinta prooccidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu şi a anunţat cu această ocazie cel mai mare parchet de ajutor financiar pe care Bruxelles-ul l-a acordat până acum Republicii Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro.
Joi, cu trei zile înainte de referendum, Maia Sandu i-a îndemnat în special pe locuitorii capitalei să fie un exemplu, să participe la scrutin şi să voteze proeuropean, subliniind că este o ocazie unică şi că „turul doi la referendum nu va fi”. Important de ştiut, alegătorul trebuie să ceară , dacă vrea să participe. Acesta nu se va înmâna automat.
