Armenii au început să voteze duminică în cadrul alegerilor parlamentare, care reprezintă un test al sprijinului populaţiei faţă de reorientarea geopolitică iniţiată de prim-ministrul Nikol Paşinian, care s-a orientat către Occident, spre marea nemulţumire a Rusiei, informează AFP.
Armenia şi Rusia, legate de două secole de istorie în cadrul Imperiului Rus şi apoi al Uniunii Sovietice, sunt în continuare aliate oficial. Însă de la recucerirea cu forţa de către Azerbaidjan a enclavei Karabah, pe care Rusia nu a împiedicat-o, Erevanul îşi intensifică reproşurile la adresa Moscovei şi se îndreaptă spre Uniunea Europeană şi Statele Unite.
La sfârşitul lunii mai, preşedintele american Donald Trump şi-a exprimat sprijinul „deplin şi total” faţă de Nikol Paşinian. Rusia, la rândul său, a avertizat în mod deschis Armenia, reamintind că apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană a stat la originea problemelor acestei ţări, care se confruntă cu armata rusă din februarie 2022.
Dincolo de relaţia cu Moscova, scrutinul de duminică are loc după ani de schimbări profunde în Armenia, de la venirea la putere a lui Nikol Paşinian în urma protestelor din 2018.
Această mică ţară cu populaţie majoritar creştină din Caucaz se află încă sub şocul înfrângerii militare suferite în faţa inamicului azer vorbitor de limbă turcă în 2020 şi al pierderii Karabahului în 2023, care a provocat exodul a zeci de mii de armeni din acest teritoriu montan disputat de zeci de ani.
Nikol Paşinian, un fost jurnalist în vârstă de 51 de ani, a prezentat acest scrutin ca o alegere între o pace durabilă, deşi controversată, cu Baku, şi o revenire la război.
Paşinian a reproşat Moscovei că nu a acordat ajutor Armeniei în timpul războiului din 2020. Rusia a desfăşurat forţe de menţinere a păcii în Karabah, dar nu a intervenit direct, dorind să-şi păstreze relaţiile cu Azerbaidjanul, o altă fostă republică sovietică.
Luând act de această situaţie, Paşinian a suspendat participarea Armeniei la o alianţă regională condusă de Moscova şi a încercat să consolideze legăturile cu Bruxelles şi Washington, mergând chiar până la a evoca o potenţială aderare a ţării sale la UE.
O eventualitate considerată de Rusia ca o ingerinţă occidentală în sfera sa de influenţă.
„Tot ceea ce se întâmplă în prezent în Ucraina (…) Cum a început totul? Prin încercarea Ucrainei de a adera la UE”, a avertizat preşedintele rus Vladimir Putin în luna mai, într-o declaraţie care sună ca o ameninţare. În 2014, Ucraina se pregătea, de fapt, să semneze un simplu acord de asociere cu Uniunea Europeană.
Rusia este principalul partener comercial al Armeniei şi o piaţă-cheie pentru exporturile sale agricole şi textile. Mulţi armeni trăiesc şi lucrează în Rusia, iar Erevanul depinde de Moscova pentru aprovizionarea cu armament şi energie.
Prima măsură de represalii: Rusia a interzis importul unei serii de produse agricole armene, stârnind îngrijorarea Erevanului.
Kremlinul a fost, de asemenea, acuzat că încearcă să influenţeze alegerile.
Nikol Paşinian afirmă însă că nu doreşte să rupă legăturile cu Moscova. „Nu am avut niciodată, nu avem şi nu vom avea niciodată intenţia de a aduce atingere intereselor Rusiei”, a susţinut el.
Cu toate acestea, campania electorală a căpătat un caracter de luptă pentru viitorul geopolitic al Armeniei.
Paşinian a mers până la a afirma că ar putea izbucni un „război catastrofal” cu Azerbaidjanul dacă partidul său ar pierde majoritatea.
Principalul său concurent, omul de afaceri ruso-armean Samvel Karapetyan, a avertizat împotriva oricărei „goane imprudente” spre Occident. „Rusia este şi va rămâne partenerul nostru strategic şi principalul nostru partener economic”, a declarat el.
La rândul lor, europenii nu îşi ascund deloc dorinţa de a-l vedea pe Nikol Paşinian câştigând alegerile şi au venit să susţină parteneriatul UE-Armenia în cadrul unui summit organizat la Erevan la începutul lunii mai, oferind investiţii în această zonă esenţială pentru transportul hidrocarburilor.
Partidul Contractul Civil al prim-ministrului se află în fruntea sondajelor, dar sistemul politic este foarte fragmentat. În total, 19 partide şi blocuri sunt în cursă pentru cele 101 de locuri din Parlament.
Este în joc şi bilanţul democratic al lui Nikol Paşinian.
La opt ani de la preluarea puterii, pe baza promisiunii de a desfiinţa sistemul oligarhic post-sovietic din Armenia, acesta se confruntă cu critici din ce în ce mai intense.
„Armenia se îndreaptă de la populism către metode autoritare de guvernare”, afirmă analistul independent Gevorg Poghosyan.
Cu toate acestea, pentru mulţi armeni, opoziţia rămâne asociată cu influenţa rusă şi cu oligarhii.
Armen Pogossyan, în vârstă de 77 de ani, preşedinte al unei asociaţii de consumatori, a declarat în ajunul alegerilor că încă se gândeşte pe cine să voteze, asigurând totodată că nu va vota pentru prim-ministru.
„Prima sarcină este ca el să nu mai fie acolo”, a declarat el, reproşându-i lui Paşinian pierderea Karabahului şi atitudinea sa faţă de refugiaţi.
Garik Petrossyan, un specialist în informatică în vârstă de 31 de ani, intenţiona să voteze pentru guvernul actual, pentru „independenţa Armeniei”.



