Adunarea Naţională a aprobat luni, în unanimitate, un proiect de lege iniţiat de către Gabriel Attal, de ”ridicarea lui Alfred Dreyfus la gradul de general de brigadă”, un ”act de reparaţie” care să-i finalizeze reabilitarea, la 130 de ani după ce a fost condamnat, relatează AFP.
Textul a fost adoptat de către toţi cei 197 de deputaţi prezenţi, în fsţa membrilor familiei lui Alfred Dreyfus.
Proiectul urmează să-şi continue calea în Senat.
”Prin votul nostru, Republica va repara o greşeală, cea pe care ofiţerul Dreyfus a suferit-o în 1906”, chiar dacă acesta a fost dezvinovăţit prin adoptarea unei legi care ”nu-i reda gradul care-i revenea de drept”, a declarat în introducere raportorul, deputatul Charles Sitzenstuhl (Renaissance), din Bas-Rhin
Este vorba despre un ”gest (…) cu atât mai semnificativ” cu cât intervine într-un context în care ”actele urii antisemite înregistrează un progres îngrijorător”, a subliniat ministrul delegat al Memoriei şi Veteranilor, Patricia Mirallès.
Mai multe locuri cu legături cu comunitatea evreiască, inclusiv Memorialul Holocaustului, au fost stropite cu vopsea vineri în weekend.
Preşedinţii Adunării Naţionale Yaël Braun-Pivet şi Senatului Gérard Larcher au anunţat că se duc luni seara la Memorial.
O PROBLEMĂ ”IGNORATĂ MULT TIMP”
În 1894, căpitanul Alfred Dreyfus este condamnat de trădare şi trimis în exil pe Insula Diavolului, în Guyana, în baza unor false acuzaţii, alimentate de un antisemitism ancorat în societatea franceză la sfârşitul secolului al XIX-lea.
În 1906, o hotărâre a Curţii de Casaţie îl exonerează, antrenând automat reintegrarea sa în armată.
Ulterior, este numit printr-o lege şef de escadron, o lege care intră în vigoare în ziua publicării legii.
Aceasta a fost o ”nedreptate”, deoarece îi amputa cariera cu ”cinci ani de avansări”, a subliniat Sitzenstuhl.
Alfred Dreyfus avea să ceară el însuşi să-i fie revalorizată cariera, însă fără succes, şi părăsea armata în 1907, după care a servit din nou, în Primul Război Mondial.
Problema reabilitării depline a lui Alfred Dreyfus „a fost ocultată şi ignorată mult timp, cu excepţia familiei sale şi a specialiştilor în dosar”, a notat raportorul.
Un pas s-a făcut în 2006, când Naţiunea i-a adus un omagiu. Preşedintele Jacques Chirac recunoştea atunci că ”nu i s-a făcut complet dreptate” şi că nu a putut ”beneficia de de reconstituirea carierei la care avea dreptul”.
Ministrul Apărării Florence Parly l-a evocat, la rândul său, în 2019. Doi ani mai târziu, preşedintele Emmanuel Macron aprecia că-i revine ”fără îndoială instituţiei militare, într-un dialog cu reprezentanţii poporului francez”, să-l numească pe Dreyfus general cu titlu postum.
”VALORI ALE DREYFUSISMULUI”
Mai multe iniţiative parlamentare au avut loc în ultimii ani, ale dreptei, în Adunare şi Senat, iar mai recent ale senatorului Patrick Kanner (PS), în urma unui editorial, la jumătatea lui aprilie, al prim-preşedintelui Curţii de Conturi, Pierre Moscovici, fostului general de la Palatul Élysée, Frédéric Salat-Baroux şi preşedintelui Casei Zola-Musée Dreyfus, Louis Gauthier.
Luni, toţi vorbitorii din grupurile parlamentare şi-au unit vocile în susţinerea acestei măsuri.
”Dacă acest proiect de lege trebuie să fie susţinut, trebuie să fie susţinut pentru a aminti opiniei publice şi mai ales tineretului nostru că antisemitismul este ca o hidră care poate renaşte neîncetat, cu trăsături noi, dar la fel de periculoase”, a pledat deputatul Thierry Tesson (RN), al cărui partid a dat neîncetat garanţii împotriva antisemitismului.
Pe un ton mai polemic, deputatul Gabriel Amard (LFI) i-a răspuns denunţându-i pe cei care ”ridică azi mâna ca şi cum au fost dreyfusarzi”, când de fapt ”chicotesc în umbra svasticilor digitale”.
”În familia mea, ne tragem din dreyfusarzi, în a voastră nu”, a tunat el, cerând ca să nu fie folosit ”antisemitismul ca o suliţă”, o aluzie la acuzaţii de care este vizat liderul LFI Jean-Luc Mélenchon.
Deputatul Aurélien Rousseau (PS) a apreciat, la rândul său, în numele grupului său parlamentar, că ”în Panthéon ar trebui să fie primiţi acest căpitan, general Dreyfus şi soiţia sa”.
Întrebat despre această ipoteză, anturajul preşedintelui francez declara duminică AFP că ”preocuparea” sa este ca ”în acest stadiu să susţină valorile dreyfusismului, o luptă mereu de actualitate în favoarea adevărului şi dreptărţii, împotriva antisemitismului şi arbitratului”.
Grupul parlamentar al MoDem a fost absent luni, singura disonanţă, nevoind să ”pemită unora să cumpere ieftin şi cu memoria lui Alfred Dreyfus (…), un brevet de onorabilitate”, aşa cum a explicat într-un editorial, în Le Figaro, săptămâna trecută.
