„Acest conflict este mult mai relevant pentru Europa decât pentru noi”, a afirmat Trump. „Uniunea Europeană și statele membre nu au de ales și trebuie să acționeze imediat.” El a subliniat și poziția sa intransigentă: „Nimic nu va sta în calea noastră, pentru că suntem americani.”
Războiul din Ucraina obligă statele să își definească clar pozițiile. Iar în viziunea mai multor țări europene, Trump pare să fi ales tabăra lui Vladimir Putin. Atât Ucraina, cât și Europa au înțeles acum cât de puțin contează pentru liderul american soarta lor, în timp ce acesta își consolidează relațiile cu cel mai mare adversar al aliaților săi europeni.
Tensiunile dintre Washington și Europa au crescut dramatic după ce Trump a intervenit în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. La doar o săptămână de la implicarea sa, temerile Kievului și ale partenerilor săi occidentali s-au adeverit, zdruncinând fundația relațiilor transatlantice care au susținut securitatea europeană din 1945 până în prezent.
Pentru liderii europeni, devine din ce în ce mai clar că lumea s-a schimbat fundamental: Washingtonul nu mai este același aliat de încredere. În cel mai bun caz, administrația Trump este sceptică față de Europa, iar în cel mai rău, adoptă o atitudine ostilă față de vechiul continent.
Ultimele declarații ale președintelui american, făcute marți noapte, au șocat chiar și cei mai apropiați aliați ai Statelor Unite din regiune, punând capăt oricăror îndoieli privind poziția sa. „Avem acum o alianță între un președinte rus care vrea să distrugă Europa și un președinte american care pare să își dorească același lucru”, a declarat un diplomat european pentru Politico. „Alianța transatlantică s-a încheiat.”
După aproape trei ani de sprijin necondiționat acordat Ucrainei de către administrația Biden, noul președinte al SUA a început să adopte o retorică similară cu cea a lui Putin. Trump l-a numit pe Volodimir Zelenski „dictator”, acuzându-l că a refuzat organizarea de alegeri în Ucraina. De asemenea, a afirmat că nu este preocupat de rezultatul războiului.
„Acest conflict este mult mai important pentru Europa decât pentru noi”, a scris Trump pe rețelele sociale. „Noi avem un ocean mare și frumos care ne separă.”
Aceste declarații, deși șocante pentru europeni, nu sunt surprinzătoare, având în vedere poziția critică a lui Trump față de Europa de la revenirea sa la Casa Albă. În primele luni de mandat, administrația sa a impus noi tarife vamale, a atacat Uniunea Europeană ca instituție, a renunțat la sprijinul pentru Ucraina chiar înainte de începerea negocierilor de pace cu Rusia și a amenințat că nu va mai apăra Europa. În plus, Trump a readus Moscova la masa discuțiilor.
Primele runde de negocieri dintre delegațiile SUA și Rusia, organizate în Arabia Saudită, s-au axat pe aspectele tensionate ale relației bilaterale, inclusiv pe sancțiunile impuse Moscovei pentru invazia Ucrainei. Totodată, diplomații au explorat posibile domenii de cooperare în sectorul energetic și investiții comune, în timp ce Uniunea Europeană pregătea o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei.
Confruntate cu o nouă realitate geopolitică, instituțiile europene și liderii politici au început să tragă concluzii clare: Statele Unite nu mai sunt un aliat de nădejde. Partidele proeuropene din Parlamentul European au emis o declarație comună, recunoscând gravitatea crizei în care se află continentul.
„Europa nu se mai poate baza exclusiv pe Statele Unite pentru apărarea valorilor și intereselor noastre comune”, se arată în declarația semnată de principalele grupuri politice europene: Partidul Popular European, Socialiștii și Democrații, liberalii de la Renew Europe și Verzii.
Liderii europeni consideră că trebuie să își întărească apărarea, investind mai mult în armament și sprijin militar pentru Ucraina.
„Securitatea Ucrainei este securitatea Europei”, au subliniat aceștia. „Uniunea Europeană și statele membre trebuie să acționeze fără întârziere, colaborând strâns cu NATO și alți parteneri internaționali pentru a construi o arhitectură de securitate europeană mai eficientă și integrată.”
Totuși, nu toate forțele politice europene sunt pregătite să accepte această nouă paradigmă. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, din care face parte și partidul Frații Italiei al premierului Giorgia Meloni, a refuzat să semneze declarația
„Nu am fost pe deplin de acord cu modul în care Statele Unite sunt prezentate în acest text”, a explicat un purtător de cuvânt al grupului. „Acum este momentul pentru calm, dialog echilibrat și soluții pragmatice.”
Fostul premier britanic Boris Johnson, apropiat de Trump, a minimalizat impactul declarațiilor acestuia, susținând că liderul american doar încearcă să forțeze Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate. Un oficial polonez a afirmat, de asemenea, că Trump nu intenționează să distrugă NATO sau să submineze Europa, ci doar să creeze un echilibru de putere diferit.
Relațiile dintre Washington și Bruxelles s-au deteriorat vizibil, iar un semnal clar al acestei rupturi este faptul că Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, nu a reușit să obțină o convorbire telefonică cu Trump în prima lună de la revenirea acestuia la Casa Albă.
Cererea lui Trump ca Ucraina să organizeze alegeri în plin război ar putea compromite stabilitatea democratică a țării, servind indirect intereselor Rusiei.
„Există o modalitate de a gestiona Rusia fără a recurge la forță militară, iar aceasta presupune, practic, să îi ofere Moscovei tot ce își dorește”, a afirmat James Nixey, expert la institutul Chatham House din Londra.
Dacă relația transatlantică este într-adevăr afectată iremediabil, consecințele ar putea fi dramatice. Ambițiile expansioniste ale lui Putin nu se opresc la Ucraina, ci vizează și statele baltice și alte regiuni din Europa de Est.
Mai mult, Trump a amenințat deja că va folosi forța militară pentru a prelua controlul Groenlandei, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei, o mișcare care ar putea genera un conflict direct între două state NATO.
„Nimic nu va sta în calea noastră, pentru că suntem americani”, a declarat Trump în discursul său inaugural. „Viitorul ne aparține, iar epoca noastră de aur abia începe.”
