Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților evaluarea de urgență a pagubelor provocate de seceta pedologică și hidrologică severă din vestul României și adoptarea unui pachet de măsuri adecvat exploatațiilor afectate, avertizând că pierderile înregistrate afectează capacitatea fermierilor de a finanța lucrările pentru anul agricol.
Potrivit informațiilor transmise de organizațiile membre și de fermierii din județele Arad, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare, deficitul de apă a afectat succesiv atât culturile înființate în toamna anului 2025, cât și culturile de primăvară din 2026. AAC susține că nu este vorba despre pierderi punctuale, ci despre o diminuare cumulată a veniturilor pe întregul an agricol.
‘AAC consideră că sprijinirea fermierilor afectați de secetă trebuie așezată pe un principiu real de solidaritate între regiunile agricole ale României. În anii în care seceta a lovit cu precădere Moldova, Bărăganul, Oltenia și Dobrogea, fermierii din Banat și Crișana au susținut acordarea despăgubirilor pentru exploatațiile calamitate. În anul 2026, când fenomenul afectează sever vestul țării, același principiu trebuie aplicat și fermierilor din județele afectate. Seceta nu poate fi tratată diferit în funcție de regiunea în care se manifestă, iar sprijinul public trebuie acordat pe baza pagubelor efectiv constatate, în condiții egale, transparente și nediscriminatorii’, se arată într-un comunicat al organizației transmis marți AGERPRES.
Organizația atrage atenția că situația afectează capacitatea fermierilor de a achita inputurile, creditele, leasingurile, arenda și obligațiile fiscale și le limitează posibilitatea de a finanța lucrările pentru anul agricol următor. În lipsa unor măsuri aplicate la timp, efectele s-ar putea resimți și în 2027, inclusiv asupra locurilor de muncă, furnizorilor locali și securității alimentare.
Problemele semnalate de organizație vizează afectarea cumulată a culturilor de toamnă și de primăvară, epuizarea rezervei de apă din sol și limitarea posibilităților de irigare în zonele în care infrastructura este insuficientă sau sursele de apă au debite reduse.
De asemenea, AAC reclamă dificultatea asigurării resurselor necesare pentru lucrările și însămânțările din toamna anului 2026, reducerea producției de furaje și deteriorarea pășunilor și fânețelor, cu impact asupra sectorului zootehnic, precum și blocarea fluxului de numerar al exploatațiilor și creșterea riscului de neplată față de bănci, societăți de leasing, furnizori de inputuri, proprietari de terenuri și bugetul de stat.
AAC subliniază că amploarea fenomenului trebuie stabilită pe baza datelor transmise de fermieri, a evaluărilor realizate în teren și a informațiilor agrometeorologice.
În acest context, organizația solicită evaluarea și centralizarea urgentă a pagubelor de către MADR, prin inventarierea suprafețelor afectate și a pierderilor înregistrate. ‘Evaluarea trebuie realizată distinct pentru culturile de toamnă, culturile de primăvară, pășuni, fânețe și sectorul zootehnic, astfel încât datele centralizate să reflecte situația reală din fiecare județ afectat’, susțin reprezentanții AAC.
Organizația cere, totodată, constatarea rapidă și unitară a pagubelor, prin organizarea predictibilă a activității comisiilor județene și suplimentarea acestora acolo unde volumul solicitărilor o impune. ‘MADR trebuie să informeze fermierii, în timp util, asupra termenelor, documentelor și obligațiilor procedurale pentru depunerea înștiințărilor de calamitate și să se asigure că verificările în teren se realizează înainte de recoltarea sau desființarea culturilor afectate’, subliniază AAC.
O altă solicitare vizează instituirea unei scheme naționale de despăgubire pentru seceta din 2026, aplicabilă tuturor fermierilor cu pierderi confirmate, indiferent de regiune. Măsura trebuie să includă culturile de toamnă și de primăvară, iar sprijinul să fie proporțional cu gradul de afectare și să țină cont de situațiile în care aceeași exploatație a înregistrat pierderi la ambele categorii de culturi. ‘Pentru fermele calamitate, despăgubirea nu este doar o reparație financiară, ci o condiție pentru achitarea obligațiilor curente și pregătirea campaniilor din toamna anului 2026 și primăvara anului 2027. Criteriile de eligibilitate, culturile incluse, pragul minim de afectare și calendarul plăților trebuie stabilite în consultare cu organizațiile reprezentative ale fermierilor, astfel încât fondurile să ajungă la timp acolo unde pierderile au fost dovedite’, menționează reprezentanții AAC.
Organizația mai solicită măsuri pentru menținerea lichidității fermierilor, menționând că este necesar un dialog cu Ministerul Finanțelor, instituțiile de credit, societățile de leasing și ceilalți parteneri financiari, pentru identificarea unor opțiuni aplicabile fermelor calamitate, inclusiv reeșalonări, restructurări sau perioade de grație, acolo unde cadrul legal și contractual permite.
În același timp, AAC solicită clarificarea modului de aplicare a circumstanțelor excepționale și a documentelor justificative necesare pentru dovedirea pagubelor, astfel încât fermierii afectați să nu piardă plăți, angajamente sau alte drepturi ‘din cauza unor situații obiective, independente de voința lor’.
Totodată, organizația cere Guvernului să evalueze cu prioritate instrumentele europene care pot fi mobilizate pentru sprijinirea fermierilor afectați, inclusiv rezerva pentru agricultură și flexibilitățile prevăzute în Planul Strategic PAC, dar să analizeze și condițiile legale pentru declararea stării de alertă.
‘Dacă evaluările oficiale confirmă amploarea fenomenului și extinderea sa la nivelul mai multor județe, apreciem că Guvernul și Comitetul Național pentru Situații de Urgență trebuie să analizeze îndeplinirea condițiilor legale pentru declararea stării de alertă. O astfel de analiză este necesară pentru activarea măsurilor temporare care pot limita efectele economice și sociale ale secetei asupra fermierilor și comunităților rurale. Seceta este inclusă între riscurile gestionate în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, iar pentru seceta pedologică MADR are rol principal’, subliniază organizația.
Nu în ultimul rând, AAC solicită convocarea urgentă a unei reuniuni de lucru cu organizațiile membre și cu reprezentanții fermierilor din județele afectate, pentru prezentarea datelor din teren și stabilirea calendarului de evaluare, a surselor de finanțare și a condițiilor schemei de despăgubire.
‘Criza actuală confirmă nevoia unui instrument național, funcțional și predictibil de gestionare integrată a riscurilor agricole. Sumele corespunzătoare procentului de 3% reținut din plățile directe PAC trebuie să stea la baza unui mecanism real de protecție, în condițiile în care intervenția DR-32 rămâne incertă. Totodată, este necesară lansarea intervenției DR-31 – contribuții financiare la plata primelor de asigurare. Despăgubirile post-dezastru sunt necesare, dar nu pot înlocui un sistem permanent de protecție a fermierilor în fața riscurilor climatice. Din acest motiv, solicităm reluarea de urgență a dialogului cu organizațiile reprezentative și prezentarea unui calendar clar pentru definitivarea, finanțarea și operaționalizarea acestor intervenții’, au mai transmis reprezentanții organizației în comunicat.
