Escaladând războiul comercial, care a înfuriat aliații SUA și a neliniștit investitorii, Trump a anunțat cele mai recente tarife în scrisori separate adresate președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintei mexicane, Claudia Sheinbaum, scrisori publicate sâmbătă pe site-ul de socializare Truth.
Producătorii europeni riscă să fie excluși peste noapte de pe piețele americane. În sectoare precum cele farmaceutice, de piese auto și de piese aerospațiale, potențialele daune depășesc câștigurile. Lanțurile de aprovizionare transatlantice vitale, construite de-a lungul deceniilor, ar putea fi perturbate în câteva săptămâni.
Mai îngrijorătoare este logica adoptată de Trump. Amenințările sale comerciale – pe care le-a adresat peste 20 de țări săptămâna aceasta – fac parte dintr-o viziune a așa-numitelor „tarife reciproce”, determinate de deficitele comerciale și nemulțumirea politică. El a amenințat că va adăuga tarife la orice represalii ale UE, crescând riscul unei spirale scăpate de sub control.
Bruxelles-ul nu este lipsit de opțiuni. Comisia a pregătit un pachet de represalii de 21 de miliarde de euro (18 miliarde de lire sterline) care vizează exporturile americane sensibile din punct de vedere politic, cum ar fi soia, motocicletele și bourbonul, și are în vedere o listă mai amplă, în valoare de 95 de miliarde de euro (82 de miliarde de lire sterline), care include aeronave și echipamente digitale.
Provocarea pentru UE este triplă: să reacționeze cu suficientă hotărâre pentru a preveni o escaladare suplimentară din partea SUA, să mențină unitatea internă între cele 27 de state membre cu interese divergente și să evite influențarea discursului lui Trump despre intransigența UE.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană va prelungi suspendarea contramăsurilor comerciale împotriva Statelor Unite până la 1 august pentru a permite negocieri suplimentare, în urma amenințării lui Donald Trump cu o nouă rată tarifară de 30% împotriva Uniunii.
Aceste contramăsuri, adoptate de blocul comunitar ca răspuns la tarifele impuse de Trump asupra oțelului și aluminiului, au fost suspendate temporar pentru a permite discuțiile și se așteaptă să fie reinstaurate automat marți la miezul nopții. Cu toate acestea, orice prelungire a suspendării contramăsurilor ar trebui aprobată de statele membre.
Industria globală a gazelor naturale este implicată într-un război comercial. La câțiva ani după ce invazia Rusiei în Ucraina a dus la o creștere a prețurilor globale la gaze și la o creștere a noilor investiții în terminalele de export GNL, GNL-ul este acum o monedă de schimb.
Trump a făcut presiuni asupra multor țări, inclusiv asupra celor care până de curând erau aliați apropiați, să cumpere mai mult GNL din SUA dacă doresc o reducere a tarifelor.
Trump a cerut ca Uniunea Europeană, de exemplu, să cumpere energie în valoare de 350 de miliarde de dolari din SUA. UE, la rândul său, trebuie să își refacă stocurile de gaze naturale în lunile următoare, ceea ce va duce la creșteri treptate ale importurilor de GNL.
UE l-a abordat pe Trump cu oferte de a cumpăra mai mult GNL american, dar administrația sa nu și-a exprimat interesul de a ajunge la un acord. Cel puțin, până acum.
Cu toate acestea, unii analiști consideră dependența UE de importurile de gaze din SUA un risc strategic.
„Trecem de la o dependență problematică – de gazul rusesc prin conducte – la alta, de GNL-ul american”, a declarat pentru Gas Outlook Arne Lohmann Rasmussen, analist șef și director de cercetare la Global Risk Management, o firmă daneză de investiții și management al riscurilor.
„Trebuie să gândim la inimaginabil: că SUA nu mai sunt aliatul în care credeam în Europa.”
El a avertizat că SUA ar putea chiar întrerupe aprovizionarea cu gaze a Europei în viitor, dacă prețurile interne cresc prea mult.
„Dacă SUA decid să păstreze gazul natural ieftin pe plan intern prin limitarea exporturilor de GNL, acest lucru ar putea afecta grav industria europeană”, a spus el.
Dar el a adăugat că Europa are încă influență.
„SUA vor avea mult GNL de vândut în următorii ani. Și, având în vedere războiul comercial din China, vor avea nevoie de Europa ca și cumpărător.”
Grupul de experți italian Ecco, specializat în schimbări climatice, susține că Trump dorește ca UE să slăbească sau să aboliască Pactul Verde European, să oblige Europa să consume GNL american scump și să limiteze drastic comerțul cu China, ceea ce ar impune riscuri economice, climatice și geopolitice țărilor europene.
„Prin urmare, scopul nu este doar «a cumpăra gaze pentru a reduce dezechilibrul comercial», ci și a impune piețe pe termen lung care ar împiedica Europa să își construiască propria independență energetică și competitivitate, inclusiv prin intermediul unor noi furnizori pe piețele globale.”
UE și Mexic, ambele printre cei mai mari parteneri comerciali ai SUA, au răspuns numind tarifele nedrepte și perturbatoare, promițând în același timp să continue negocierile cu SUA pentru un acord comercial mai amplu înainte de termenul limită.
Trump a trimis scrisori similare altor 23 de parteneri comerciali în această săptămână, inclusiv Canada, Japonia și Brazilia, stabilind tarife generale cuprinse între 20% și 50%, precum și un tarif de 50% pentru cupru.
Președintele SUA a declarat că rata de 30% este „separată de toate tarifele sectoriale”, indicând că tarifele de 50% pentru importurile de oțel și aluminiu și tarifele de 25% pentru importurile de automobile vor rămâne în vigoare.
Termenul limită de 1 august oferă țărilor vizate timp să negocieze acorduri care ar putea reduce tarifele amenințate. Unii investitori și economiști au remarcat, de asemenea, tendința lui Trump de a renunța la amenințările sale tarifare.
Seria de scrisori a arătat că Trump a revenit la poziția comercială agresivă pe care a adoptat-o în aprilie, când a anunțat o serie de tarife reciproce împotriva partenerilor comerciali, care au dus la prăbușirea piețelor înainte ca Casa Albă să amâne implementarea acestora.
Însă, având în vedere că piața bursieră a atins recent maxime istorice și că economia americană rămâne rezistentă, Trump ar putea fi dispus să dezescaladeze războiul comercial.
El a promis că va folosi întârzierea de 90 de zile din aprilie pentru a încheia zeci de noi acorduri comerciale, dar a obținut acorduri-cadru doar cu Marea Britanie, China și Vietnam.
UE speră să ajungă la un acord comercial cuprinzător cu SUA pentru blocul format din 27 de națiuni.
Scrisoarea lui Trump către UE includea o cerere ca Europa să își elimine propriile tarife vamale. „Uniunea Europeană va permite accesul deplin și liber la piața Statelor Unite, fără a ne fi impuse tarife vamale, în efortul de a reduce deficitul comercial mare”, a scris el.
Von der Leyen a declarat că tarifele de 30% „vor perturba lanțurile de aprovizionare transatlantice cheie, în detrimentul întreprinderilor, consumatorilor și pacienților de ambele părți ale Atlanticului”.
Blocul se află sub presiuni contradictorii, deoarece Germania, cea mai mare putere a UE, a cerut un acord rapid pentru a-și proteja industria, în timp ce alți membri ai UE, precum Franța, au declarat că negociatorii UE nu ar trebui să cedeze în fața unui acord unilateral în condițiile SUA.
Bernd Lange, șeful comisiei pentru comerț a Parlamentului European, a declarat că Bruxelles-ul ar trebui să ia contramăsuri încă de luni. „Aceasta este o palmă dată negocierilor. Nu este o modalitate de a negocia cu un partener comercial cheie”, a declarat Lange pentru Reuters.
Jacob Funk Kierkegaard, cercetător senior la think tank-ul Bruegel, cu sediul la Bruxelles, a declarat că scrisoarea lui Trump ridică riscul unor represalii din partea UE, similar cu escaladarea tensiunii dintre SUA și China, care a zguduit piețele financiare.
O altă problemă majoră este tariful de 50% planificat pentru importurile de cupru, care s-ar putea dovedi a fi cel mai mare autogol în războiul comercial continuu al președintelui american Donald Trump cu restul lumii.
Deși Trump a părut destul de definitiv în declarația sa, există o lipsă de detalii cu privire la produsele care vor fi incluse în definiția cuprului și dacă există loc pentru scutiri sau rate mai mici pentru anumiți furnizori majori din SUA.
Însă chiar dacă se fac unele concesii înainte de data implementării, rezultatul final este probabil că importurile de cupru vor fi afectate de tarife semnificativ mai mari decât cele în vigoare înainte de revenirea lui Trump la putere în ianuarie.
Ca și în cazul altor tarife impuse de Trump, motivația din spatele tarifelor la cupru este de a încuraja mai multă exploatare minieră internă și topirea metalului industrial, esențial pentru fabricarea vehiculelor electrice, a echipamentelor militare, a semiconductorilor și a unei game largi de bunuri de consum.
Problema viziunii economice oarecum naive a lui Trump este că, în realitate, piața americană a cuprului este extrem de dificilă obținerea unei creșteri semnificative a mineritului și prelucrării cuprului, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Statele Unite produc puțin peste jumătate din necesarul lor anual de cupru, iar importurile de metal rafinat au fost de 810.000 de tone metrice în 2024.
Este posibil ca companiile miniere de cupru, precum Freeport McMoRan și Rio Tinto, să își exploateze minele existente mai agresiv și să își crească producția, dar acest lucru ar asigura doar o creștere pe termen scurt a ofertei de minereu și este puțin probabil să fie sustenabil.
Importul de minereu de cupru și rafinarea acestuia sunt, de asemenea, puțin probabile, deoarece ar necesita timp și bani pentru a reporni capacitatea de topitorie inactivă,
singurul candidat viabil fiind uzina Asarco din Hayden, Arizona, deținută de Grupo Mexico, care este suspendată de mai bine de patru ani.
Există noi mine în faze de planificare, cea mai semnificativă fiind Rio Resolution Copper din Arizona, care a fost amânată din cauza contestațiilor legale din partea indienilor Apache.
Impactul tarifelor va afecta, de asemenea, prețul cuprului și mișcările sale la nivel mondial, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Statele Unite au absorbit cantități uriașe de cupru până în prezent în 2025, analiștii Macquarie estimând că importurile au ajuns la 881.000 de tone în prima jumătate a acestui an, comparativ cu o cerere de bază de aproximativ 441.000 de tone.
Aceasta înseamnă că, odată ce tarifele vor fi implementate, importurile din SUA vor scădea probabil pe măsură ce metalul stocat și mai ieftin se epuizează.
Acest lucru va reduce probabil prețurile globale la cupru, inversând tendința de creștere a prețurilor de la revenirea lui Trump la Casa Albă.
