Donald Tusk cere „suspendarea temporară a dreptului la azil” în fața amenințărilor ruse și belaruse de instrumentalizare a migranților. Premierul polonez a vorbit sâmbătă în faţa congresului partidului său, Platforma Civică. „Vom respecta sau vom implementa ideile europene doar dacă suntem siguri că nu ne compromit securitatea”, avertizează el, citat de Rador Radio România.
Din noiembrie 2021, guvernul polonez se confruntă cu un aflux de migranți orientali transportați și împinși către granița poloneză de Belarus. Tensiunile au crescut când un soldat polonez a fost ucis la graniță în iunie.
Problema este că CE nu are competența de a „suspenda dreptul la azil„. Este o obligație internațională, consacrată în Convenția de la Geneva din 1951, nu are la bază un text european. Donald Tusk, la rândul său, nu se împiedică de astfel de considerații. El crede că se confruntă cu o situație de război rece cu vecinii săi ruși și belarusi, care merită un răspuns puternic. Ceea ce se așteaptă de la Bruxelles este un sprijin constant, de același ordin cu cel pe care UE îl oferă, zi și noapte, Ucrainei.
Ce prevede legea europeană
„Pactul privind migrația și azilul”, care a fost adoptat în primăvară, prevede cazul „instrumentalizării” migranților de către puteri ostile (de stat sau de altă natură) care vizează destabilizarea Europei sau a unui stat membru. La fel și dacă astfel de acțiuni „sunt de natură să pună în pericol funcțiile esențiale ale unui stat membru, inclusiv menținerea ordinii publice sau protejarea securității sale naționale”.
Ce pot face statele membre atunci când se confruntă cu această amenințare? Codul Schengen revizuit permite „închiderea temporară a punctelor de trecere a frontierei sau limitarea orelor de deschidere”, arată o sursă europeană. Pactul privind migrația, care nu a intrat încă în vigoare, autorizează statele membre să solicite scutiri de la procedurile standard de azil, inclusiv extinderea procedurii la frontieră pentru toți solicitanții afectați de instrumentalizare.
Este în discuţie aplicarea anticipată a pactului privind migrația
Aceste proceduri la frontieră vor face posibilă accelerarea procedurilor și returnarea mai rapidă a persoanelor care nu au profil de „refugiat”. Durata derogărilor este stabilită la 3 luni, reînnoibilă o singură dată. Cu toate acestea, statul membru trebuie să îi ajute pe cei aflaţi în suferinţă și să respecte drepturile fundamentale.
Acestea fiind spuse, pactul privind migrația nu va intra în vigoare decât la… 11 iunie 2026. Se pune problema aplicării anticipate, cel puțin parțial. Solicitarea lui Donald Tusk vine cu doar câteva zile înainte de Consiliul European din 17 și 18 octombrie unde va fi pusă problema. Fructul unor negocieri îndelungate, pactul privind migrația își propune să stabilească un echilibru între responsabilitatea statelor membre din prima linie și solidaritatea celorlalte țări ale UE. O aplicare anticipată a acestui set dens de texte este posibilă doar dacă se respectă acest echilibru fragil… Dacă acest lucru nu creează un dezechilibru, de ce nu?
Schimbări ale regulilor de utilizare a armelor
Fenomenul trecerilor forțate la granița polono-belarusă rămâne îngrijorător. Donald Tusk a amintit că în mai 2024 au existat „7.000 de încercări de a trece ilegal granița”. Poliția a venit în sprijinul grănicerilor și armatei poloneze. Astfel, încercările au început să scadă: în jur de 4.000 în iunie și doar 800 în iulie 2024. Ministerul Apărării Naționale a propus o modificare a Codului Penal care să permită o scutire de urmărire penală în cazul în care un militar ar folosi arma sa în astfel de circumstanțe. Guvernul Tusk a reacționat astfel la moartea soldatului ucis la graniță. Aceste măsuri au fost semnalate de anumite ONG-uri și instituții europene, care au denunțat respingeri ilegale și încălcări ale drepturilor solicitanților de azil. Letonia, afectată și ea de această criză, a adoptat o abordare similară.
Polonia nu este singura care ia în considerare suspendarea dreptului la azil. Finlanda a adoptat o „lege de urgență” în fața instrumentalizării migrației. Țara și-a închis punctele de frontieră cu Rusia (1.340 km de graniță). Oricine trece această frontieră va fi returnat automat în Rusia. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a mers în aprilie la Lappeenranta, un orășel de lângă graniță, însoțită de prim-ministrul Petteri Orpo.
Când von der Leyen laudă exemplul Finlandei
Ea a recunoscut că de la atacul hibrid lansat de Belarus în noiembrie 2021 împotriva Letoniei, Poloniei și Lituaniei, UE este conștientă de faptul că Putin și aliații săi folosesc migranți pentru a testa apărarea europeană și pentru a încerca să destabilizeze Uniunea. Ea subliniază că Finlanda este acum vizată, probabil ca răspuns la sprijinul său pentru Ucraina și aderarea sa la NATO.
„Ar trebui să fim cu toții mai finlandezi când vine vorba de securitate”, a spus ea. Avem multe de învățat de la Finlanda și modelul finlandez de pregătire la toate nivelurile societății. Acest lucru face posibil răspunsul adecvat la diferite tipuri de criză. Asta face ca o societate să fie cu adevărat rezilientă”. Totuși, ea a mai spus că este necesar „să găsim echilibrul potrivit între securizarea frontierelor externe și respectarea obligațiilor noastre internaționale”. Nu e aşa de simplu…
