ANAF anunţă că a identificat o fraudă de peste 18 milioane lei în domeniul reciclării de ambalaje, în urma unui control la o firmă din Bucureşti..Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la 18,41 milioane de lei, reprezentând impozit pe profit şi TVA sustrase de la plată prin utilizarea unui circuit fictiv de tranzacţii comerciale, prin introducerea în evidenţele contabile de facturi fictive emise de o reţea formată din nouă societăţi fără activitate economică reală. Sumele obţinute prin mecanismul fraudulos au fost utilizate inclusiv în scop personal de către administratorii societăţii, inclusiv pentru achiziţia unui autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro.
”În urma analizelor complexe de risc fiscal şi a acţiunilor de control desfăşurate de inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF a fost identificat un mecanism de fraudare a bugetului de stat utilizat de o societate comercială din Bucureşti, activă în domeniul colectării, reciclării şi valorificării deşeurilor de ambalaje.
Prejudiciul estimat cauzat bugetului general consolidat al statului se ridică la 18,41 milioane de lei, reprezentând impozit pe profit şi TVA sustrase de la plată prin utilizarea unui circuit fictiv de tranzacţii comerciale”, informează vineri ANAF.
În perioada 2023–2025, societatea verificată a încasat peste 53,25 milioane de lei de la diverşi beneficiari pentru servicii aparent legitime de colectare şi reciclare a deşeurilor. Verificările antifraudă au evidenţiat însă că, în anul 2025, operatorul economic a introdus în evidenţele contabile facturi fictive emise de o reţea formată din nouă societăţi fără activitate economică reală, în scopul diminuării obligaţiilor fiscale şi al deducerii nelegale de cheltuieli şi TVA, inclusiv prin aplicarea nelegală a mecanismului taxării inverse.
”Societăţile implicate în circuitul fraudulos funcţionau exclusiv în relaţie cu beneficiarul verificat, şase dintre acestea fiind înfiinţate în anul 2024 şi declarate inactive în anul următor. Aceste entităţi au fost utilizate pentru emiterea de facturi aferente unor operaţiuni fictive privind achiziţii de deşeuri şi prestări de servicii precum sortare sau dezmembrare. Inspectorii antifraudă au constatat că firmele respective nu dispuneau de infrastructura minim necesară desfăşurării activităţilor declarate: nu aveau angajaţi, nu funcţionau la sediile declarate, unele nu deţineau conturi bancare, iar logistica umană şi materială era in fapt inexistentă”, precizează ANAF.
Totodată, documentele prezentate pentru justificarea activităţilor desfăşurate conţineau multiple elemente fictive, inclusiv procese-verbale şi evidenţe privind prestări de servicii atribuite unor persoane care nu au avut niciodată raporturi de muncă cu societăţile implicate.
Controlul antifraudă a evidenţiat şi lipsa documentelor tehnice obligatorii privind procesarea deşeurilor, existenţa unor diferenţe semnificative între cantităţile de deşeuri intrate şi cele procesate, precum şi inexistenţa echipamentelor şi aplicaţiilor informatice necesare activităţilor declarate.
Sumele obţinute prin mecanismul fraudulos au fost utilizate inclusiv în scop personal de către administratorii societăţii.
Peste 2 milioane lei au fost retraşi în numerar sau utilizaţi pentru cheltuieli personale, iar o parte semnificativă din prejudiciu – respectiv 10.437.600 de lei transferaţi în perioada 2024–2025 către una dintre firmele furnizoare – a fost disimulată prin retrageri succesive efectuate prin conturi aparţinând unor persoane fizice.
De exemplu, în cadrul verificărilor a fost identificată achiziţia unui autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro, efectuată din fondurile rezultate din activitatea infracţională.
”Pentru recuperarea prejudiciului şi prevenirea sustragerii de la executarea obligaţiilor fiscale, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii asupra patrimoniului societăţii, anterior finalizării acţiunii de control, vizând un teren intravilan în suprafaţă de 1.065 mp situat în Bucureşti, două autoturisme şi conturile bancare ale societăţii.
Având în vedere aspectele constatate, DGAF va sesiza organele de urmărire penală competente”, precizează ANAF.
În perioada 2023–2025, societatea verificată a încasat peste 53,25 milioane de lei de la diverşi beneficiari pentru servicii aparent legitime de colectare şi reciclare a deşeurilor. Verificările antifraudă au evidenţiat însă că, în anul 2025, operatorul economic a introdus în evidenţele contabile facturi fictive emise de o reţea formată din nouă societăţi fără activitate economică reală, în scopul diminuării obligaţiilor fiscale şi al deducerii nelegale de cheltuieli şi TVA, inclusiv prin aplicarea nelegală a mecanismului taxării inverse.
”Societăţile implicate în circuitul fraudulos funcţionau exclusiv în relaţie cu beneficiarul verificat, şase dintre acestea fiind înfiinţate în anul 2024 şi declarate inactive în anul următor. Aceste entităţi au fost utilizate pentru emiterea de facturi aferente unor operaţiuni fictive privind achiziţii de deşeuri şi prestări de servicii precum sortare sau dezmembrare. Inspectorii antifraudă au constatat că firmele respective nu dispuneau de infrastructura minim necesară desfăşurării activităţilor declarate: nu aveau angajaţi, nu funcţionau la sediile declarate, unele nu deţineau conturi bancare, iar logistica umană şi materială era in fapt inexistentă”, precizează ANAF.
Totodată, documentele prezentate pentru justificarea activităţilor desfăşurate conţineau multiple elemente fictive, inclusiv procese-verbale şi evidenţe privind prestări de servicii atribuite unor persoane care nu au avut niciodată raporturi de muncă cu societăţile implicate.
Controlul antifraudă a evidenţiat şi lipsa documentelor tehnice obligatorii privind procesarea deşeurilor, existenţa unor diferenţe semnificative între cantităţile de deşeuri intrate şi cele procesate, precum şi inexistenţa echipamentelor şi aplicaţiilor informatice necesare activităţilor declarate.
Sumele obţinute prin mecanismul fraudulos au fost utilizate inclusiv în scop personal de către administratorii societăţii.
Peste 2 milioane lei au fost retraşi în numerar sau utilizaţi pentru cheltuieli personale, iar o parte semnificativă din prejudiciu – respectiv 10.437.600 de lei transferaţi în perioada 2024–2025 către una dintre firmele furnizoare – a fost disimulată prin retrageri succesive efectuate prin conturi aparţinând unor persoane fizice.
De exemplu, în cadrul verificărilor a fost identificată achiziţia unui autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro, efectuată din fondurile rezultate din activitatea infracţională.
”Pentru recuperarea prejudiciului şi prevenirea sustragerii de la executarea obligaţiilor fiscale, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii asupra patrimoniului societăţii, anterior finalizării acţiunii de control, vizând un teren intravilan în suprafaţă de 1.065 mp situat în Bucureşti, două autoturisme şi conturile bancare ale societăţii.
Având în vedere aspectele constatate, DGAF va sesiza organele de urmărire penală competente”, precizează ANAF.
