Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a încasat obligații fiscale în valoare totală de peste 64,58 miliarde de lei prin aplicarea măsurilor de executare silită în perioada 2023-2025, potrivit datelor transmise instituției, la solicitarea AGERPRES.
Pentru recuperarea creanțelor fiscale de la debitori, persoane fizice și juridice, ANAF a comunicat 2.697.173 de somații în anul 2023, 2.986.765 în 2024 și 3.236.435 în 2025. Potrivit instituției, criteriile utilizate pentru centralizarea datelor urmăresc consolidarea capacității de colectare și monitorizarea nivelului de recuperare a creanțelor, în funcție de competențele de administrare ale structurilor fiscale.
Prin aplicarea măsurilor de executare silită, ANAF a încasat obligații fiscale în valoare de peste 15,78 miliarde de lei în anul 2023, peste 21,53 miliarde de lei în 2024 și peste 27,27 miliarde de lei în anul 2025.
Instituția precizează că, în cazul contribuabililor aflați sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, executarea silită se suspendă odată cu deschiderea procedurii legale de insolvență.
ANAF arată că analizează și monitorizează permanent volumul arieratelor datorate la bugetele pe care le administrează, în vederea colectării unui nivel cât mai ridicat de resurse prin aplicarea procedurilor de recuperare prevăzute de Codul de procedură fiscală.
La 31 decembrie 2023, volumul arieratelor recuperabile se ridica la peste 34,59 miliarde de lei, din care peste 30,62 miliarde de lei reprezentau obligații ale persoanelor juridice și peste 3,96 miliarde de lei ale persoanelor fizice. La finele anului 2024, arieratele recuperabile au crescut la peste 37,53 miliarde de lei, iar la 31 decembrie 2025 au coborât la peste 36,24 miliarde de lei.
În perioada analizată, numărul executărilor silite contestate în instanță la nivelul direcțiilor regionale ale finanțelor publice a fost de 21.036, iar instanțele au admis 3.196 de contestații formulate de contribuabili.
Potrivit ANAF, motivele care au stat la baza anulării sau suspendării executărilor silite au inclus prescripția dreptului de a cere executarea silită, anularea titlurilor de creanță, erori procedurale, comunicarea nelegală a actelor de executare, precum și stingerea obligațiilor fiscale prin plată, compensare sau facilități fiscale.
Conform Codului de procedură fiscală, executarea silită a creanțelor fiscale se realizează în baza unui titlu executoriu emis de organul fiscal competent. În cazul creanțelor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive pronunțate în materie penală, măsurile de executare se aplică direct, fără emiterea unui alt titlu executoriu.
ANAF precizează că principalul obstacol în recuperarea prejudiciilor stabilite prin hotărâri definitive în materie penală îl reprezintă faptul că bunurile indisponibilizate în cursul urmăririi penale nu acoperă întotdeauna integral valoarea creanțelor. În plus, recuperarea depinde de existența unor bunuri valorificabile și de interesul potențialilor cumpărători.
În situațiile în care debitorii nu dețin venituri sau bunuri urmăribile ori valoarea acestora este inferioară obligațiilor fiscale restante, organele fiscale pot declara starea de insolvabilitate, situație care este verificată ulterior cel puțin o dată pe an.
În ceea ce privește creanțele provenite din săvârșirea de infracțiuni – prejudicii materiale, sume confiscate, amenzi și cheltuieli judiciare -, datele Direcției Generale Executări Silite Cazuri Speciale indică un trend descendent al sumelor recuperate în ultimii trei ani. Astfel, valoarea recuperată s-a ridicat la 205,69 milioane de lei în 2023, a scăzut la 184,83 milioane de lei în 2024 și la 150,41 milioane de lei în 2025.
Pentru creșterea gradului de recuperare a creanțelor și a veniturilor obținute din valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, ANAF și Ministerul Finanțelor au dezvoltat, prin PNRR, platforma digitală ‘eLicitațiiANAF’, disponibilă din 30 martie 2026. Platforma permite organizarea online a licitațiilor pentru bunurile sechestrate în materie fiscală și penală, înlocuind procedurile desfășurate anterior la sediile organelor fiscale.
Totodată, instituția a înaintat propuneri de modificare a Codului de procedură fiscală și a Legii insolvenței, în vederea îmbunătățirii procedurilor de executare silită și a corelării acestora cu legislația europeană și cu procedurile de insolvență.
