Piaţa rezidenţială din Bucureşti arată semne clare de revenire, în ultimele luni, cu o creştere a numărului de tranzacţii cu apartamente de până la 26%, în iunie, faţă de perioada similară din 2025, după un început de an în care tranzacţiile scăzuseră cu 16,6%, în primele trei luni, comparativ cu 2025, evoluţie confirmată de datele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). La nivelul întregului semestru, a fost raportată o scădere de 1,7%, comparativ cu S1 2025, la puţin peste 21.000 de unităţi tranzacţionate, potrivit datelor furnizate de jucătorii din piaţă.
Numărul tranzacţiilor cu unităţi individuale din Bucureşti a crescut cu 2,2% în aprilie, cu aproape 16% în mai şi cu peste 26% în iunie faţă de perioadele similare din 2025, marcând trei luni consecutive de creştere. Per ansamblu, această revenire a temperat scăderea de la nivelul întregului semestru la doar 1,7% comparativ cu S1 2025, la puţin peste 21.000 de unităţi tranzacţionate, conform datelor Crosspoint Real Estate, Asociat Internaţional al Savills în România, companie specializată în consultanţă pentru domeniul imobiliar.
La nivelul întregii zone metropolitane, incluzând Ilfovul, scăderea este şi mai mică, de doar 1,3%, cu 25.634 de locuinţe vândute.
„Cifrele primului semestru confirmă o tendinţă pe care o urmărim de mai multe trimestre: piaţa rezidenţială din Bucureşti nu mai creşte uniform, ci diferenţiat, în funcţie de zonă, segment şi calitatea ofertei. Ajustarea de sub 2% a cererii, la nivel de oraş, ascunde de fapt o polarizare tot mai clară între zonele cu ofertă limitată şi cerere solidă, precum Sectorul 1, şi restul pieţei”, declară Ilinca Timofte, Head of Research, Crosspoint Real Estate.
Cele mai multe tranzacţii din prima jumătate a anului au avut loc în Sectoarele 3 şi 1, cu 12.726, respectiv 9.573 de unităţi. Sectorul 3 conduce şi la livrări de locuinţe noi, cu 11.447 de unităţi finalizate între 2022 şi 2025, în timp ce Sectorul 1 este sectorul cu cele mai puţine locuinţe noi livrate din oraş în acelaşi interval, doar 4.627. Cererea din zonă rămâne, cu toate acestea, una dintre cele mai ridicate din Bucureşti. Restricţiile de autorizare, preţul ridicat al terenurilor şi standardele arhitecturale şi urbanistice din Sectorul 1 limitează, însă, numărul dezvoltatorilor capabili să livreze aici, în timp ce apetitul cumpărătorilor se menţine constant.
„Vedem tot mai clar, în interacţiunile cu clienţii, o schimbare de mentalitate. Cumpărătorii aleg tot mai rar cea mai accesibilă variantă şi tot mai des zona în care se simt confortabil pe termen lung, aproape de şcoli, spitale, transport şi parcuri. Preţul contează în continuare, dar tot mai mulţi bucureşteni sunt dispuşi să plătească un plus pentru o locaţie care le simplifică viaţa de zi cu zi”, spune Oana Popescu, Head of Residential, Crosspoint Real Estate.
Acest tipar se regăseşte la nivelul întregului oraş, cu o cerere mai puternică în zone precum Theodor Pallady, în Sectorul 3 (segmentul mediu) sau în nordul Bucureştiului (segmentele mediu-superior şi premium) decât în zonele mai accesibile din sud şi vest, în mare parte şi din cauza infrastructurii.
Cumpărătorii resimt diferenţa de calitate nu neapărat în proiectele rezidenţiale în sine, cât în caracterul deficitar al transportului public, al accesului la şcoli şi spitale, precum şi al parcurilor din zonele periferice. Preferinţa pentru locaţie în detrimentul celui mai mic preţ susţine, la rândul ei, nivelul actual al preţurilor în interiorul oraşului, atât la locuinţele noi, cât şi la cele vechi, arată reprezentanţii firmei de consultanţă în domeniul imobiliar.
Stabilizarea costurilor
La nivel de piaţă, după o creştere de 20% în 2025, preţurile locuinţelor noi au încetinit vizibil în primul semestru din 2026. Preţul mediu pe metru pătrat net în Bucureşti a depăşit 2.600 euro, cu un avans de 5% faţă de decembrie 2025. Un semnal de stabilizare vine şi din partea costurilor de construcţie din segmentul rezidenţial, care au crescut cu doar 1% în primul trimestru, în linie cu media europeană. Geografic, vestul şi sudul rămân cele mai accesibile zone (1.850–2.200 euro/mp), estul se menţine pe segmentul mediu (2.600–2.900 euro/mp), iar nordul continuă să fie cel mai scump, cu preţuri de peste 3.650 euro/mp.
„Media de 5% ascunde însă diferenţe importante între zone. În cartierele cu ofertă limitată şi cerere ridicată, creşterile de preţ rămân cu mult peste medie, în timp ce în zonele cu stoc mai generos ritmul de creştere s-a temperat considerabil.
Comportamentul de cumpărare pragmatic şi selectiv este determinat, în bună măsură, de o serie de evoluţii macroeconomice şi de reglementare din ultima perioadă. Inflaţia anuală rămâne cea mai ridicată din UE (9,7% în mai 2026), piaţa muncii este tot mai tensionată, iar creşterea TVA pentru locuinţe şi intrarea în vigoare a Legii 207/2025, care introduce cerinţe mai stricte de protecţie a cumpărătorilor şi complică finanţarea proiectelor bazate pe vânzări off-plan, au majorat sensibil costul şi riscul asociate achiziţiei unei locuinţe”, se menţionează în comunicat.
Fondată în 2005, Crosspoint Real Estate oferă atât servicii de tranzacţionare şi consultanţă pentru domeniul imobiliar, cât şi solutii financiare necesare marilor investitori, pentru toate tipurile de proprietăţi: birouri, retail, industrial, terenuri, hoteluri şi rezidenţial. Crosspoint Real Estate este asociatul internaţional Savills în România, una dintre cele mai mari companii de real estate la nivel mondial, fondată în 1855 – cu venituri de 2,55 miliarde GBP generate în 2025.
