Migrația internațională a reușit să stabilizeze populația rezidentă a României, în condițiile în care sporul natural este unul negativ în marja a 70.000 – 100.000, a afirmat, vineri, președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, în cadrul unui eveniment de specialitate.
‘Creșterea economică este cea care determină în mod direct evoluția populației rezidente pe cele două componente, atât prin numărul de copii născuți, prin sporul natural, dar mai ales prin migrația internațională. Dacă în vechiul regim, până în 89, se considera că factorul demografic este cel care determină creșterea economică, uitați că s-a schimbat puțin paradigma. Creșterea economică este cea care poate duce la o creștere a populației și eu sper să fie exemplul cel mai bun a ceea ce se întâmplă în ultimii 3-4 ani. Chiar dacă asistăm în acest moment la dezechilibre macroeconomice care ne impactează pe toți și apar dezechilibre neplăcute, totuși România a înregistrat o creștere economică care a permis atragerea de forță de muncă din diverse țări, mai ales din țările din Asia, dar în egală măsură reîntoarcerea multor români. Nu întâmplător, în ultimii ani, s-a reușit echilibrarea populației rezidente la 19 milioane strict pe calea migrației internaționale. Deci în condițiile în care sporul natural este unul negativ în marja 70.000 – 100.000, în aceste condiții migrația internațională a reușit să stabilizeze populația rezidentă a României’, a declarat Tudorel Andrei, în cadrul evenimentului ‘Populația în cifre, viitorul în perspectivă – Ziua Mondială a Populației și 167 de ani de statistică oficială în România’.
El a precizat că prognozele realizate de instituțiile internaționale indicau o populație a României la nivelul anului 2030 situată în jurul valorii de 18 milioane de locuitori, dar migrația internațională a redus din această tendință de scădere a populației rezidente.
Tudorel Andrei a precizat că sporul natural rămâne în continuare negativ și va fi foarte greu ca România să treacă la un spor natural pozitiv într-o perioadă scurtă și medie de timp.
‘De foarte multe ori suntem alarmați că populația României a scăzut dramatic în raport cu 1989. Și aici am două observații. Prima observație este că ne raportăm la 23 de milioane pe care am atins-o într-un regim în care nașterea unui copil era forțată. După 1989 e libertatea fiecărei persoane, fiecărui cuplu de a decide ce să facă. Deci, dintr-o dată, suntem în două situații total diferite și eu cred că este foarte greu să venim și să ne comparăm cu valoarea pe care am avut-o în anul 1989. Și al doilea aspect, nu aceasta este problema mare, că am scăzut foarte mult, am scăzut 4 milioane în raport cu 1989, ci sunt dezechilibrele majore care s-au creat pe cele trei grupe mari de vârstă; sub 15 ani, între 15 și 65 de ani și peste 65 de ani’, a declarat Tudorel Andrei.
De asemenea, el a afirmat că există un dezechilibru la nivel regional și că există județe care au o populație mai mică decât în 1948.
Un alt aspect semnalat de Tudorel Andrei se referă la fenomenul de îmbătrânire a populației, care se regăsește și în statele din Uniunea Europeană. El a menționat că vârsta medie a ajuns în România la 42 de ani.
Totodată, președintele INS a făcut referire la copii născuți în alte țări. Potrivit acestuia, în perioada 2014-2025 în România s-au născut aproape 2 milioane de copii, iar în străinătate și înregistrați în România 390.000 de copii.
Cele mai recente proiecții realizate de Institutul Național de Statistică (INS), publicate vineri, cu ocazia Zilei mondiale a populației, marcată în fiecare an pe data de 11 iulie, arată că populația României va ajunge la 15,633 de milioane de persoane, în 2080, față de 19,043 de milioane la 1 ianuarie 2025.
Comparativ cu 1 ianuarie 2024, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populației tinere (de 0 – 14 ani) cu 92.200 de persoane, ponderea acesteia reprezentând 15,4% în totalul populației rezidente.
