În decembrie 2024, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a adoptat Ordonanța Trenuleț, un pachet legislativ care include măsuri de austeritate, printre care și blocarea angajărilor în sectorul public. Această decizie a fost justificată de necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare și a deficitului fiscal, însă a stârnit nemulțumiri în rândul instituțiilor afectate, care se confruntă deja cu un deficit de personal.
Cu toate acestea, socoteala nu a ținut prea mult timp, iar anul 2025 scoate la concurs sute de posturi vacante în mai multe domenii de activitate.
„2025 a început cu un sentiment de îngrijorare venit din zona bugetară, în special după reducerile de cheltuieli cu personalul, precum şi concedierile anunţate pentru sectorul energetic, Senat sau Camera Deputaţilor. Asta în timp ce sectoare precum sănătatea, educaţia, Ministerul de Interne şi Apărarea vor face excepţie de la aceste măsuri. De altfel, anvelopa salarială bugetată pentru 2025 în sectorul de stat este uşor crescută faţă de anul trecut, respectiv cu 1% mai mare”, a declarat Bogdan Badea, CEO în cadrul eJobs, citat în comunicatul companiei.
Astfel, sistemul de învăţământ a generat o treime din numărul total de locuri de muncă scoase în piaţă. A urmat sistemul de sănătate, cu 271 de poziţii deschise în spitale, clinici, sanatorii ori direcţii de sănătate. Guvernul a fost, cel puţin până la această dată, al treilea cel mai mare angajator, cu aproape 200 de locuri vacante, arată datele Jobradar24.ro, site care face parte din portofoliul eJobs.ro.
Datele mai arată că Bucureştiul domină clasamentul naţional al angajărilor la stat, cu 160 de joburi deschise pentru candidaţi. Clujul ocupă locul al doilea, cu 59 de joburi postate de instituţiile publice, urmat de Iaşi, Constanţa şi Prahova. Cel mai puţin s-a angajat în judeţele Ialomiţa, Covasna, Bihor, Arad sau Mureş. În fiecare dintre acestea, instituţiile de stat au avut deschise mai puţin de 10 poziţii pe tot parcursul lunii ianuarie.
„Mai mult de jumătate dintre joburile disponibile s-au adresat candidaţilor din segmentul white collar, adică acei candidaţi care au studii superioare. 175 de joburi au fost pentru candidaţii blue collar (fără studii superioare) şi 130 pentru grey collar. Acestea din urmă se referă la ocupaţii care combină atât aspecte ale muncii de birou (specifice segmentului white collar), cât şi ale muncii fizice (specifice segmentului blue collar)”, a precizat Bogdan Badea.
Una dintre specificităţile aparatului de stat este legată de tipul contractelor încheiate cu angajaţii, respectiv aproape 90% dintre contracte sunt permanente. Numărul celor temporare este de aproximativ 110.
„Statul a fost dintotdeauna unul dintre cei mai atrăgători angajatori pentru candidaţi, nu doar pentru că avea multe locuri disponibile, ci şi pentru că era considerat un loc stabil, cu salarii care creşteau anual şi fără o presiune la fel de mare precum în mediul privat. Cu toate acestea, observăm o tranziţie de atenţie către sectorul privat, în special în rândul candidaţilor foarte tineri”, subliniază Bogdan Badea.
Dacă instituţiile publice au avut aproape 900 de poziţii deschise în luna ianuarie, angajatorii din mediul privat au postat 23.000 de joburi pe eJobs.ro. Domeniile cu cea mai mare nevoie de candidaţi au fost retail, servicii, industria alimentară, call center / BPO, turism şi transport / logistică.
În prezent, circa 1,3 milioane de români lucrează în instituţiile de stat. În Administraţia Publică Centrală sunt angajaţi 64% din totalul bugetarilor, iar în administraţia locală restul de 36%. Spre comparaţie, aproape 4,2 milioane de oameni sunt angajaţi în sectorul privat, ceea ce înseamnă că 23% din totalul angajaţilor din România sunt în sectorul public şi 77% lucrează pentru companii private, susţine sursa citată.
