Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, amenințând să provoace condiții meteorologice extreme la nivel global și să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, informează vineri AFP.
Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activitățile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aștepta în mod regulat la sfârșitul anilor 2030, potrivit experților.
Ce este El Nino?
El Nino este o variație naturală a climei care determină creșterea temperaturilor de la suprafață în centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial.
Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal rețin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar și le permit acestora din urmă să revină la suprafață și să se deplaseze către est.
Când temperaturile de la suprafață se mențin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, ‘ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre’, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.
În consecință, clima devine mai caldă și mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă și mai umedă.
Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată și intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.
Cu iterații mai intense ale El Nino, ‘ne putem aștepta o înmulțire a acestor consecințe’, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenției Americane pentru Observarea Oceanelor și Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.
La ce să ne așteptăm în acest an?
Temperaturile la suprafața mării în ‘Regiunea El Nino 3.4’, o zonă de referință din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.
Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimțit în principal în anul următor apariției sale.
Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather și Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creștere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.
‘Este ca o previziune a viitorului’, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creștere ar fi de așteptat abia în 2037.
Andrew Dessler a precizat, totuși, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.
Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare. ‘Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale’, a declarat el pentru AFP.
Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.
În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din ‘Regiunea 3.4’ cu restul zonelor tropicale și pe care agenția îl consideră ‘mai clar și mai fiabil’.
Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.
Și încălzirea globală?
Oamenii de știință sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.
Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conține o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca și mai mult solurile.
Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.
Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecție, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.
Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea și pe modele climatice pentru a-și susține concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.
