Lucrarea ‘Rugăciunea’, a lui Constantin Brâncuși, considerată a fi una dintre capodoperele sculpturii românești, este expusă în perioada 9-30 octombrie, la Muzeul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în cadrul expoziției ‘Sacrul la feminin. De la Facerea Lumii la Rugăciunea lui Brâncuși’, organizată de Arhiepiscopia Iașilor în colaborare cu Muzeul Național de Artă al României.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Potrivit organizatorilor, expoziția a fost organizată la Muzeul Mitropolitan pentru a fi admirată și de pelerinii veniți la Mitropolia Moldovei și Bucovinei pentru a se închina la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva.
‘Sculptura ‘Rugăciune’ a lui Constantin Brâncuși a fost adusă la Iași pentru a omagia cei 150 de ani de la nașterea lui marelui artist. Cei care au propus organizarea acestei expoziții au vrut să facă o conexiune între Cetatea Iașiului, cetatea rugăciunii, și rugăciunea întrupată, rugăciunea înveșnicită prin materie, prin lucrarea lui Brâncuși. Într-un oraș al Sărbătorilor, într-un an al familiei, și al femeilor creștine din calendar, a fost adusă această statuie pentru a face și legătură între arta devenită rugăciune și rugăciunea pelerinilor devenită artă’, a explicat preotul Cristian Muraru, inspector eparhial.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Directorul Muzeului Național de Artă al României, Erwin Keesler, a declarat că ‘transformarea într-o altă ființă, într-o altă formă a ființei artistice se întâmplă la Brâncuși pornind de la această extraordinară sculptură’.
‘Este pentru prima dată când o prezentăm publicului de la o asemenea înălțime și o asemenea poziție încât poți să îi vezi și fața, și ochii, și nasul, și gura aproape dispărută, și să-ți dai seama cât de importantă e această sculptură realizată între anii 1909-1914, când o livrează în România, dar între timp o și expune la Paris de mai multe ori și a influențat și pe alți artiști, cum ar fi, de exemplu, Modigliani. Când vezi statuia din poziția aceasta îți dai seama că este locul de unde a pornit Mademoiselle Pogany câțiva ani mai târziu. Este vorba de abstractizarea crescândă. E un chip ireconoscibil pentru că nu este o femeie anume. (…) Este durerea și plânsul etern pentru cel iubit, pierdut și apreciat. Însă aici, induce abstractizarea viitoare, esențială în creația lui Brâncuși’, a declarat presei Erwin Keesler.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
În discursul susținut în timpul vernisajului, Înalt Prea Sfințitul Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a mulțumit pentru efortul făcut pentru organizarea expoziției, dar și pentru că a fost posibilă aducerea ‘Rugăciunii’ lui Brâncuși și a alte icoane și reprezentări ale ‘Sacrului la feminin’.
‘Socot că această expoziție este închinată Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, Sfintei Parascheva, și tot ceea ce a fost frumos în mamele, surorile, bunicile noastre, și această frumusețe întruchipată în ‘Rugăciunea’ lui Brâncuși.(…) Cum te apropii de Sfânta împărtășanie cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste, așa se apropie pelerinii de racla Sfintei Parascheva iar privirea dumneavoastră lăuntrică se așază în fața ‘Rugăciunii’ lui Brâncuși. Un ‘mulțumesc!’ din toată inima. Mulțumesc pentru efortul făcut, curajul și încrederea pentru noi, începători în cele ale muzeelor, și a fost posibilă aducerea ‘Rugăciunii’ lui Brâncuși și a alte înfățișări, reprezentări ale ‘Sacrului la feminin’, cea mai veche statuetă din expoziție fiind de 7.000 de ani’, a spus mitropolitul Teofan.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Potrivit organizatorilor, sculptura ‘Rugăciune’ s-a născut dintr-o poveste de iubire și durere petrecută la începutul secolului al XX-lea. După moartea prematură a soțului Elizei Stănescu aceasta i-a încredințat lui Constantin Brâncuși realizarea unui monument funerar. Artistul a imaginat o femeie îngenuncheată, copleșită de suferință, dar adunată într-o tăcere care se deschide spre rugăciune. Lucrarea marchează un moment important în desprinderea lui Brâncuși de reprezentarea clasică și în căutarea esenței lucrurilor.
