Cu o întârziere de mai mulţi ani faţă de rivalul său, gigantul american al vânzărilor online va trimite la câteva sute de kilometri deasupra Pământului primii 27 de sateliţi ai acestei reţele, care ar trebui să numere în final peste 3.200.
Lansarea va avea loc la ora locală 19:00 (marţi, ora 2:00, ora României) la Cape Canaveral (Florida) cu o rachetă Atlas V a grupului United Launch Alliance (ULA), un consorţiu între Boeing şi Lockheed Martin.
Amazon, care a investit peste 10 miliarde de dolari în acest proiect, îşi propune să ofere, graţie acestei reţele de sateliţi, acces la internet de mare viteză în toate colţurile globului, inclusiv în zone izolate şi în zone de război sau afectate de catastrofe.
Serviciul ar urma să fie lansat în cursul anului 2025. Costul său este încă necunoscut, dar ar trebui să fie „accesibil”, potrivit Amazon, care doreşte să păstreze reţeta succesului său: preţurile reduse.
Această promisiune aminteşte de cea a lui Elon Musk. Cu constelaţia sa de minisateliţi Starlink, cel mai bogat om din lume domină piaţa în plină expansiune a internetului prin satelit şi are un avans considerabil, la fel ca şi în domeniul rachetelor, unde Jeff Bezos şi el sunt din nou concurenţi.
Inaugurat în urmă cu câţiva ani, Starlink a reuşit în noaptea de duminică spre luni cea de-a 250-a lansare şi are peste 6.750 de sateliţi pe orbită. Serviciile sale au fost utilizate în special în zone afectate de catastrofe naturale, cum ar fi în septembrie 2023, în urma unui cutremur în Maroc sau în ianuarie anul acesta, după incendiile din Los Angeles, dar şi pe frontul din Ucraina.
Spre deosebire de serviciile tradiţionale de telecomunicaţii prin satelit, care se bazează pe un număr mai mic de aparate, dar mai mari şi situate la peste 35.000 km de Pământ, cele oferite de Elon Musk şi, în curând, de Jeff Bezos funcţionează pe orbită joasă, ceea ce le permite un schimb de date mult mai rapid.
Arhitectura lor – sateliţi care comunică cu solul prin intermediul unor mici antene mobile – permite, de asemenea, acoperirea zonelor în care „costul, complexitatea şi geografia” fac „dificilă instalarea soluţiilor tradiţionale de conectivitate bazate pe sol”, explică Amazon.
Pentru a recupera întârzierea faţă de concurenţă, Jeff Bezos intenţionează să lanseze în regim accelerat restul constelaţiei sale în următoarele luni şi ani, cu peste 80 de zboruri comandate la diverse companii spaţiale, printre care ULA şi Arianespace, dar şi Blue Origin, propria sa companie, şi chiar SpaceX, cea a lui Elon Musk.
Aceşti mii de sateliţi vor fi distribuiţi treptat pe orbita terestră joasă, un spaţiu deja ocupat de aparatele Starlink şi de cele ale unui număr tot mai mare de actori, printre care operatorul european Eutelsat, care a fuzionat în 2023 cu OneWeb, sau China cu constelaţia sa Guowang. Este o concurenţă care va creşte şi care prezintă numeroase provocări, în special în materie de securitate. Această multitudine de aparate face să apară temeri în legătură cu aglomerarea orbitei terestre joase şi cu posibile coliziuni, dar şi legate de perturbarea observaţiilor astronomice. De asemenea, ridică probleme de suveranitate. În acest sens, rolul politic crescut jucat de Elon Musk, devenit consilier principal al lui Donald Trump, a relansat recent dezbaterile privind necesitatea de a nu lăsa spaţiul cosmic doar în mâinile actorilor privaţi.
