Ministrul interimar al Mediului nu a stat de vorbă cu Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) legat de noul program ‘Rabla’, deși a afirmat în spațiul public că a discutat cu patronatele din industrie, iar din punctul nostru de vedere consumatorul trebuie să aibă libertatea de a alege, în timp ce statul are obligația de a asigura un cadru corect, predictibil și competitiv pentru întreaga piață, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, președintele organizației de profil, Dan Vardie.
‘Ați văzut că doamna ministru Buzoianu (ministrul Mediului, Diana Buzoianu n.r) a venit cu niște lucruri extrem de interesante vizavi de noul Program Rabla. Domnia sa afirmă că a stat de vorbă cu niște asociații patronale. Vreau să vă declar oficial că nu știm la care asociații patronale se referă, pentru că, cu siguranță, cu APIA nu a vorbit și, până una alta, APIA nu e o asociație patronală în sensul federațiilor patronale, este o asociație a unei industriei. Cu certitudine, APIA reprezintă mărcile de automobil reprezentate și comercializate în România. Asta este cert. După cum știți, APIA este organizația tuturor industriilor de mobilitate, la modul general. Deci, cu atât mai mult, credem că, din punct de vedere tehnic, doamna ministru ar fi trebuit, în mod firesc, fără să cerem noi, să se consulte cu APIA. Vreau să vă precizez că APIA a făcut cerere în scris la Ministerul Mediului către doamna ministru, de patru ori. De patru ori am primit un răspuns de la AFM, de la domnul președinte Bănică, în care scria simplu ‘Vă mulțumim pentru intenție, momentan nu e cazul, vă căutăm noi”, a spus Vardie.
Oficialul a susținut că, dacă aceste consultări au avut totuși loc fără participarea APIA, situația este cu atât mai gravă.
‘Excluderea deliberată a organizației care reprezintă principalii jucători ai pieței auto ridică întrebări legitime privind caracterul transparent, echilibrat și nediscriminatoriu al procesului decizional. Politicile publice nu pot fi construite prin consultări selective și nici prin alegerea convenabilă doar a actorilor care validează o direcție deja stabilită politic. Piața auto din România și consumatorii români nu pot deveni victimele unor decizii luate netransparent, fără dialog real și fără evaluarea impactului economic și concurențial’, a menționat specialistul.
În ceea ce privește bugetul anunțat pentru Programul Rabla 2026, oficialul consideră ‘profund eronată’ încercarea de a prezenta suma de 300 milioane lei drept un sprijin suficient pentru accelerarea reînnoirii parcului auto național și susținerea tranziției către mobilitatea cu emisii reduse.
‘Da, suma reprezintă o creștere față de nivelul extrem de redus de 200 milioane lei alocat în 2025, însă evaluarea reală a Programului Rabla trebuie raportată la nevoile pieței și la dimensiunea pe care programul a avut-o în trecut, când bugetele inițiale depășeau 1,2 miliarde lei, înainte de a fi reduse drastic la aproape o cincime din acel nivel. Cele 300 de milioane e o decizie politică și e departe de nevoile pieței’, a afirmat șeful APIA.
Acesta a adăugat că, referitor la declarațiile ministrei Mediului, Diana Buzoianua, conform cărora în program vor fi incluse anumite modele fabricate în afara Uniunii Europene ‘doar pentru că aparțin unor mărci europene demonstrează lipsa de coerență și caracterul arbitrar al acestor intenții’.
‘Declarațiile contradictorii conform cărora anumite modele fabricate în afara Uniunii Europene ar putea rămâne eligibile doar pentru că aparțin unor mărci europene demonstrează lipsa de coerență și caracterul arbitrar al acestor intenții. Această abordare creează discriminare între operatorii economici, afectează concurența și generează o impredictibilitate majoră într-o industrie care are nevoie exact de opusul: reguli clare, stabile și aplicabile uniform. Piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar produsele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre. Nu putem avea reguli reinterpretate politic de la un stat la altul și nici criterii construite în funcție de preferințe conjuncturale. În plus, vehiculele produse în China sunt deja supuse unor măsuri comerciale adoptate oficial la nivelul Uniunii Europene, inclusiv taxe suplimentare rezultate în urma investigațiilor europene. Statele-membre nu pot introduce suplimentar mecanisme indirecte de penalizare prin programe naționale fără riscuri juridice și concurențiale evidente’, a explicat Dan Vardie.
În viziunea specialistului, și bateriile de stocare a energie vor intra în aceeași discuție.
‘Noi, România, suntem parte a Uniunii Europene și cât timp suntem parte a Uniunii Europene nu putem să avansăm idei. Nu putem pleca de la excepții. Adică, mie îmi place o marcă, iar eu ca ministru o asimilez ca excepție la regulă. Atunci, toate să fie incluse la excepții… Toate mașinile electrice fabricate în China, indiferent de model, de la Dacia Spring până la Tesla 3, toate sunt supra-taxate, în afară de cea de 10%. Aceste suprataxe, plus taxa de import, sunt plătite de consumator la fiecare bucată de mașină cumpărată în toate Europa și în toată România. Statele-membre nu pot introduce suplimentar mecanisme indirecte de penalizare prin programe naționale fără riscuri juridice și concurențiale evidente. Deci, nici România, nici Ungaria, nici Franța, nici Germania nu poate să zică ‘De mâine eu fac acest program doar pentru producătorul A, B și C și pe ăștia care au fost sancționați, nu-i bag în seamă’. Consumatorul trebuie să aibă libertatea de a alege, iar statul are obligația de a asigura un cadru corect, predictibil și competitiv pentru întreaga piață’, a punctat președintele APIA.
Conform proiectului de buget al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), lansat în dezbatere publică, pentru Programul Rabla 2026, destinat persoanelor fizice, ar urma să fie alocată suma de 300 de milioane de lei și va pune accent pe mașinile produse și asamblate în Europa.
