Antreprenorii români consideră, în proporție de 46,5%, că mediul de afaceri s-a deteriorat în 2026 față de anul trecut, 34,9% dintre ei susținând că acesta s-a deteriorat foarte mult, în timp ce 15,5% spun că a rămas la fel iar 3,1% că s-a îmbunătățit, relevă un sondaj IMM România, dat vineri publicității.
Niciun respondent nu a menționat că mediul de afaceri s-a îmbunătățit foarte mult.
În perioada 24-30 septembrie, confederația patronală a realizat un sondaj online privind percepția antreprenorilor asupra mediului de afaceri în trimestrul al treilea al anului, la care au participat 1.290 respondenți. Aceștia au fost 55% microîntreprinderi, 31,8% întreprinderi mici, 12,4% întreprinderi mijlocii și 0,8% întreprinderi mari. Referitor la domeniul de activitate al respondenților: 42,6% sunt din servicii, 23,3% din transporturi, 15,5% comerț, 5,4% construcții, 4,7% HoReCa și producție, iar 3,9% agricultură.
La întrebarea ‘Care considerați că este principalul efect al politicilor publice asupra IMM-urilor?’ antreprenorii au spus, în procent de 27,1%, că acestea cresc costurile de funcționare pentru IMM-uri, 21,7% că nu sunt corelate cu nevoile IMM-urilor, 17,8% că îngreunează dezvoltarea și activitatea, 12,4% că nu generează efecte semnificative, 8,5% că generează birocrație și povara administrativă, iar 6,2% că facilitează accesul IMM-urilor la finanțare și programe de sprijin.
Întrebați cum percep sprijinul mediului politic pentru susținerea antreprenoriatului, cei chestionați au răspuns astfel: 59,7% – nefavorabil, 27,1% – mai degrabă nefavorabil, 10,1% – neutru, 1,6% – nu pot aprecia, 0,8% – favorabil și mai degrabă favorabil.
La întrebarea ‘Care dintre următoarele domenii ale legislației europene vă generează în prezent cele mai mari costuri de conformare și raportare?’, răspunsuri multiple, antreprenorii au menționat: 33,3% – legislația muncii (condițiile de muncă – timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, contractele cu durată determinată, detașarea lucrătorilor, informarea și consultarea lucrătorilor cu privire la concedierile colective, la transferurile de întreprinderi); 27,1% – comerț și produse (comerțul la distanță, cerințe suplimentare de etichetare, conținutul digital); 18,3% – GDPR, digitalizare și inteligență artificială; 17,7% – mediu și tranziție verde (reducerea deșeurilor, reciclare și gestionarea durabilă a resurselor); 12,1% – niciunul dintre cele enumerate; 8,5% – raportare ESG (criterii folosite pentru a evalua impactul non-financiar și sustenabilitatea unei companii); 7% – protecția consumatorilor.
Principalele probleme ale pieței pe care activează sunt, pentru antreprenori, scăderea cererii (28,8%), creșterea costurilor cu forța de muncă (28,5% ), creșterea prețului energiei electrice/combustibililor (20,8%), creșterea costurilor cu materiile prime/serviciile utilizate (11,9%) sau creșterea concurenței neloiale (10%).
Cât privește impactul creșterii prețului la energia electrică/combustibili asupra activității firmei, cele mai importante răspunsuri au fost: 53,2% – creșterea semnificativă a costurilor operaționale; 18,6% – societatea suportă creșterea costurilor pentru a menține prețul produselor/serviciilor; 6% – am hotărât înlocuirea echipamentelor vechi cu unele eficiente energetic; 9,9% – am redus volumul producției; 3,1% – am decis instalarea de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie proprie. Pentru 3,9% din companii nu există impact în costurile finale.
La întrebarea ‘Cum a fost afectată activitatea economică de evoluția consumului în ultimele 6 luni?’ 55% dintre respondenți au spus că au scăzut încasările, 11,6% că au înregistrat întârzieri mai mari de 60 de zile la plata datoriilor; 10,9% au redus produsele/serviciile oferite spre vânzare, 8,5% au redus personalul angajat, 6,2% au declarat că nu au fost afectați de scăderea consumului iar 3,1% că le-au crescut încasările.
Evoluția activității economice a întreprinderii în următoarele șase luni este văzută diferit de către oamenii de afaceri. Astfel, 30,2% dintre aceștia au menționat că activitatea va scădea moderat, 27,9% că va stagna, 23,3% că va scădea semnificativ, 9,30% că va crește moderat și 9,30% nu știu sau nu pot evalua. Niciun respondent nu a menționat o creștere semnificativă a activității economice deși opțiunea era disponibilă.
La întrebarea ‘Cum estimați evoluția numărului de angajați în cadrul întreprinderii în următoarele șase luni?’, 55,8% dintre cei intervievați au arătat că vor păstra numărul actual de angajați, 15,5% au anunțat că vor disponibiliza un angajat, 14% vor disponibiliza între 2 și 4 angajați, 3,9% vor disponibiliza între 5 și 7 angajați iar 2,3% vor disponibiliza peste 10 angajați. Pe de altă parte, 6,2% dintre antreprenori intenționează să angajeze un salariat iar 2,3% între 2 și 4 salariați.
În privința primelor două măsuri pentru creșterea ocupării forței de muncă, 42,6% au identificat susținerea formării profesionale continue, 25,6% – subvenționarea Kurzarbeit pentru întreprinderi, astfel încât să se evite concedierile, 22,5% – subvenționarea plății șomajului tehnic, 20,2% – susținerea creșterii salariului pentru angajații încadrați cu salariul minim și calificați pe cheltuiala angajatorului, 17,8% – simplificarea procedurii de implementare a programelor de ucenicie iar 16,3% – reducerea birocrației în cazul angajării de personal non-UE.
Sondajul se referă și la principalele trei măsuri pe care viitorul Guvern ar trebui să le ia pentru susținerea IMM-urilor. Astfel, 68,20% dintre răspunsuri indică reducerea impozitării pe forța de muncă, 56,60% – reducerea impozitului pe dividende la 5%; 43,40% – acordarea de granturi din fonduri europene pentru IMM-uri; 41,90% – reducerea prețului la energia electrică; 34,10% – compensarea creșterii prețului la combustibili; 26,40% – debirocratizarea și simplificarea obligațiilor de raportare și conformare; 20,20% – facilitarea de garanții, prin FNGCIMM, pentru accesarea creditelor bancare.
Analizând răspunsurile, IMM România consideră că există o percepție masivă a întreprinzătorilor în legătură cu deteriorarea mediului de afaceri, că antreprenorii mici și mijlocii nu simt niciun efect pozitiv al politicilor publice pentru mediul de afaceri și că legislația europeană în domeniul muncii, comerțului și protecția datelor este generatoare de birocrație și costuri.
De asemenea, scăderea cererii și creșterea costurilor cu forța de muncă reprezintă principale probleme pentru antreprenori, iar creșterea semnificativă a costurilor operaționale este principalul efect al măririi prețului energiei electrice și a combustibililor.
În pus, antreprenorii rămân pesimiști în privința viitorului pe termen scurt și întrevăd o stagnare pe piața forței de muncă.
‘Prin scăderea sarcinii fiscale se încurajează spiritul antreprenorial care în anul 2026 a înregistrat un regres pentru prima dată după criza din 2008-2009’, susține IMM România.
