Artişti şi antropologi au cercetat viaţa şi modul în care trăiesc oamenii din Luncaviţa, Tulcea. Rezultatele vor fi expuse la Muzeul Ţăranului

O echipă de cercetare multidisciplinară de tineri artişti şi antropologi au consemnat, pentru al doilea an consecutiv, de pe teren realităţile cotidiene şi modul în care oamenii din Luncaviţa, Tulcea, trăiesc şi se reinventează în timp ce caută intens formule proprii de a negocia modernul şi tradiţionalul. Rezultatele cercetărilor din cadrul rezidenţei „Artă şi Antropologie” vor putea fi văzute în expoziţia „Glosar, rezidenţă” ce va fi deschisă în perioada 4-22 octombrie la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în Sala Acvariu.

Fostă zonă inundabilă a Dunării, în prezent teren agricol, spaţiul din jurul localităţii Luncaviţa, a fost, pentru al doilea an consecutiv, teren de cercetare şi explorare pentru 12 artişti şi antropologi.

Rezidenţa Artă şi Antropologie este un proiect interdisciplinar care şi-a propus să familiarizeze artişti şi antropologi cu arealul Dobrogei de nord.

Zăton din ucraineană, Paparudă şi prival din bulgară, călăvie din slava veche, cerdac din turcă, toate fac parte din limba localnicilor din comuna Luncaviţa, Tulcea, în timp ce caii au fost schimbaţi pe triciclete electrice şi acoperişurile caselor se apleacă sub greutatea panourilor fotovoltaice. 

Curator: Alexandra Elisabeta Moţ. Artişti şi antopologi: Alexandru Vârtej, Andreea Pielescu, Andreia Pîrvu, Camelia Aramă, Lena Ciobanu, Matei Emanuel, Maria Guţu, Matei Rădulescu. Mentori: Maria Mandea, Monica Stroe, Bogdan Iancu, Iris Şerban. Coordonator proiect: Dana Pârvulescu.

Dacă expoziţia „Aici a fost cândva o apă” (MNŢR, septembrie 2023) s-a coagulat în jurul hărţii mentale a bălţii, cea de-a doua expunere a cercetărilor artistice şi antropologice stă sub semnul glosarului. Participanţii, familiarizaţi cu eco-nostalgia colectivă a localnicilor, au pătruns acum în micro-universurile personale şi au căutat să se apropie de ritmul care-i mişcă pe oameni zi de zi. Fragmentele asamblate în discursul expoziţional recuperează realităţi pierdute, stări ale locului şi ipostaze actuale ale convieţuirii dintre localnici şi lumea înconjurătoare.

Obiectele artistice şi documentare preiau materialităţile domestice şi suprafeţele sensibile descrise de vocabularul local pe care participanţii şi l-au însuşit, iar formula glosarului organizează conceptual pasajele disparate şi punctele comune ale descoperirilor din teren. Fiecare cuvânt din vocabularul local, explicat şi plasat în contextul regional, reprezintă un hipernim pentru o serie de teme care se regăsesc în cercetările antropologice şi artistice. Cuvintele regionale cu etimologii din limba turcă, bulgară, ucraineană – cerdac, zăton, prival – sau neologismele – panou fotovoltaic, tricicletă electrică – trimit la subiecte precum relaţia cu natura, rolurile de gen, negocierea tradiţionalului cu modernitatea, ritualurile magice şi „acareturile” din proximitatea existenţei umane.

Asociaţia Laborator Artistic este un proiect demarat în primăvara anului 2020 care şi-a propus să devină un partener viabil pentru artiştii emergenţi prin crearea de oportunităţi, nu doar expoziţionale, ci şi de învăţate şi experimentare prin dialog şi susţinere reciprocă. Până în prezent asociaţia a organizat expoziţii în cadrul ediţiei NAG 2020, în spaţiul @stirbei47 şi în @spaţiul Dialog de la etajul 4 al MNAC, expoziţia “aici a fost cândva o apă” la Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi a demarat iniţiativa Instituitul Jocului a cărui primă Şcoală de Vară a avut loc în iulie 2024 la Amzei Creative Corner prin sprijinul The Institute.

„Îţi mulţumesc pentru tot, Grizou al meu” – mesajul lui Deschamps la retragerea lui Griezmann din naţionala Franţei

Tănase Stamule: Există două decizii luate în 2022 de guvernul Ciucă prin care astăzi statul român se schimbă profund