Aceste insecte minuscule, care se regăsesc frecvent în iarbă, parcuri și păduri, pot transmite boli grave, cum ar fi boala Lyme. Medicul Tudor Ciuhodaru atrage atenția, într-un mesaj publicat pe Facebook, asupra riscurilor ascunse pe care le presupune o simplă plimbare în natură.
„Ne confruntăm cu infecții care nu mai au un profil clasic. Un pacient poate ajunge la dermatolog cu o leziune banală și, în câteva zile, să ajungă la terapie intensivă”, avertizează dr. Ciuhodaru, subliniind importanța evaluării rapide a oricăror simptome care apar după o mușcătură de căpușă. Infecțiile netratate pot duce la complicații severe, precum paralizie facială, tulburări cardiace și afecțiuni articulare cronice.
Unul dintre cele mai frecvente semne de alarmă este eritemul migrator, o erupție în formă de cerc, roșie, cu un centru mai închis la culoare, adesea asociată cu boala Lyme. De aceea, medicul recomandă părinților să își examineze copiii după vizitele în locuri cu multă vegetație.
Pentru a preveni mușcăturile de căpușe, este recomandată purtarea de haine care acoperă cât mai mult din piele: pantaloni lungi introduși în șosete, bluze cu mâneci lungi și încălțăminte închisă. Hainele deschise la culoare pot ajuta la observarea mai ușoară a căpușelor.
În cazul în care totuși ați fost mușcat, extragerea corectă a căpușei este esențială. „Căpușa trebuie extrasă printr-o intervenție chirurgicală cât mai urgentă, preferabil de personal specializat. Nu o strângeți între degete, există riscul ca microbii să fie pompați în sânge”, avertizează medicul într-o postare pe Facebook.
Dacă în timpul extragerii cu penseta capul căpușei rămâne în piele, prezentarea de urgență la medic este absolut necesară. În unele cazuri, este nevoie de tratament cu antibiotice timp de 10-14 zile.
Tudor Ciuhodaru recomandă consultarea unui medic în cazul apariției unor simptome similare unei gripe de vară, cum ar fi dureri musculare, nas înfundat sau transpirații, după o posibilă mușcătură de căpușă.
Cu peste 1.000 de cazuri de boala Lyme înregistrate anual în România, prevenția și informarea rămân cele mai importante arme împotriva acestor paraziți periculoși.
