Persoanele care consumă carne crudă sau gătită insuficient sunt la risc de trichineloză, au atenţionat joi reprezentanţii Institutului Naţional de Sănătate Publică.
Potrivit specialiştilor, chiar şi consumul unei cantităţi mici de carne crudă, cum ar fi gustatul preparatelor din carne pe parcursul prelucrării, poate să pună persoanele la risc.
Trichineloza (cunoscută şi ca trichinoză) este o boală infecţioasă determinată de larve ale unor viermi paraziţi.
„Oamenii se îmbolnăvesc de trichineloză prin consumul de carne crudă sau insuficient gătită sau produse din carne care conţin larve ale acestor viermi paraziţi. Cel mai frecvent, carnea infestată cu larve de Trichinella spp provine de la animale precum: porc, cal, nutrie sau vânat (mistreţ, urs). Trichineloza nu se transmite de la om la om. O persoană bolnavă nu transmite boala şi nu te poţi infecta de la o persoană bolnavă”, susţin specialiştii INSP.
Aceştia afirmă că, în ţara noastră, cel mai mare risc de infectare este prin consumul de carne de la porcii crescuţi în gospodărie, deoarece aceştia, nefiind vânduţi prin comerţ cu amănuntul, nu sunt supuşi inspecţiei veterinare, respectiv nu se trimit probe pentru testare de la animalele sacrificate.
Pentru prevenirea îmbolnăvirii, având în vedere că se apropie sărbătorile de iarnă, INSP recomandă:
* achiziţionarea de animale de la unităţi avizate sanitar-veterinar;
* aprovizionarea cu carne şi preparate din carne din unităţi comerciale specializate care pun în vânzare doar produse avizate sanitar-veterinar;
* trimiterea de probe de carne din porcul sacrificat în gospodărie în centre autorizate ale autorităţilor sanitar-veterinare, pentru a se efectua examen microscopic şi carnea să se consume doar după rezultatul negativ al examenului trichineloscopic;
* să nu se guste carnea până când nu este complet gătită, chiar şi procedeele de sărare, afumare sau uscare a cărnii nu distrug larvele de Trichinella spp;
* înaintea gătirii să se congeleze carnea la o temperatură între (-)15°C şi (-)25°C, timp de 20 – 30 de zile, grosimea feliei de carne să nu depăşească 15 cm;
* să se gătească carnea, carnea tocată şi vânatul sălbatic astfel încât să se atingă temperatura de peste 71°C în toată masa de carne (până carnea îşi schimbă culoarea din roz în gri);
* curăţarea tuturor instrumentelor care ating carnea;
* spălarea bine a mâinilor după manipularea cărnii crude;
* să se evite hrănirea animalelor cu resturi/măruntaie/sânge, provenite de la vânat/porc crude; prelucraţi termic aceste produse din carne care urmează sa fie hrană pentru animale (de companie/ din gospodărie/ porci);
* să se prevină apariţia rozătoarelor în gospodăria în care se cresc porci.
„Manifestarea clinică a bolii depinde de cantitatea de carne ingerată, de gradul de infestare a cărnii şi de rezistenţa organismului, variind de la forme clinice de boală uşoare la cele cu evoluţie gravă spre deces, din cauza complicaţiilor cardiovasculare sau neurologice”, afirmă sursa citată.
Totodată, se recomandă prezentarea la medic/spital în cazul în care o persoană, după ce a consumat/gustat carne de porc/vânat insuficient preparată termic, manifestă cel puţin trei dintre următoarele simptome: febră, sensibilitate şi dureri musculare, diaree, edem facial, hemoragii subconjunctivale, subunghiale şi retiniene.
Evoluţia bolii cuprinde:
* perioadă de incubaţie, cu durată între 2 şi 28 zile;
* perioada asimptomatică corespunzătoare maturării larvelor ingerate în adulţi, la nivelul intestinului subţire;
* un stadiu intestinal, manifestat prin greaţă, diaree însoţită sau nu de febră, disconfort/dureri abdominale, lipsa poftei de mâncare, vărsături, oboseală;
* un stadiu de invazie tisulară (în special musculară), corespunzător migrării larvelor nou-formate în sistemul circulator, către musculatura striată; este caracterizat de mialgii, tumefacţia maselor musculare, edeme periorbitare sau ale feţei, erupţii urticariene, febră 38-40 grade C, tulburări neuropsihice (cefalee, până la delir, comă), tulburări respiratorii, tulburări cardiace (miocardită cu tahicardie, tulburări de ritm);
* perioadă de convalescenţă, corespunzătoare închistării larvelor în muşchi.
Tratamentul pentru această boală se face la recomandarea medicului care va urmări evoluţia clinică după administrarea medicamentelor. Receptivitatea faţă de boală este generală, iar imunitatea este de scurtă durată, reîmbolnăvirile fiind posibile.
