Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a criticat marți proiectul Ministerului Educației privind Evaluarea națională, susținând că, în forma propusă, admiterea la liceu ar deveni ‘un examen al pilelor și relațiilor’.
‘Problema nu a apărut însă astăzi. Ea își are originea în Legea învățământului preuniversitar adoptată în 2023, atunci când a fost introdusă o excepție de la regula generală a admiterii în învățământul liceal, permițând liceelor cu cerere mare să organizeze propriul concurs de admitere pentru o parte dintre locuri. În 2027 vom vedea pentru prima dată efectele concrete ale acestei excepții. Tocmai de aceea, întrebarea de la care Ministerul Educației ar fi trebuit să pornească este una foarte simplă: de ce să stricăm ceva ce funcționa?’, se arată într-un comunicat de presă al AUR.
Conform AUR, dacă statul a decis să introducă o excepție pentru anumite licee, această schimbare trebuia însoțită de garanții ‘extrem de clare’ și ‘uniforme’ privind transparența, integritatea și egalitatea de șanse.
Proiectul pus în consultare publică de Ministerul Educației ridică ‘serioase’ semne de întrebare, în opinia AUR.
‘În forma actuală, liceele vor putea organiza concurs propriu pentru până la jumătate dintre locuri, iar aceeași unitate de învățământ ajunge să controleze aproape întregul proces: organizarea concursului, stabilirea ponderii acestuia în media de admitere, supravegherea, corectarea, calcularea rezultatelor și soluționarea contestațiilor’, se explică în comunicat.
AUR pune în discuție și o problemă legată de ‘conflicte de interese’ în comisiile de admitere, în condițiile în care președintele acestora este directorul sau directorul adjunct al unității de învățământ și are inclusiv atribuții privind corectarea eventualelor erori de calcul al mediilor.
Potrivit AUR, proiectul propus ar permite fiecărei unități de învățământ să stabilească ponderea probelor de concurs în media de admitere, fără stabilirea unui interval minim și maxim la nivel național.
‘Teoretic, concursul organizat și evaluat local ar putea ajunge să cântărească 80% sau 90% în media de admitere, iar Evaluarea Națională să devină aproape irelevantă pentru respectivele locuri. În aceste condiții trebuie să ne întrebăm: mai avem un sistem național de admitere sau ajungem să avem câte un sistem de admitere pentru fiecare liceu?’, a completat AUR.
În opinia partidului, ‘proiectul oferă garanții insuficiente împotriva fraudei și favoritismului’, deoarece nu ar impune supravegherea video a concursurilor de admitere, iar metodologia nu stabilește că profesorii supraveghetori trebuie să provină dintr-o altă unitate de învățământ.
‘În același timp, contestațiile trebuie depuse și soluționate într-un interval extrem de scurt. Atunci când lucrările nu beneficiază de garanții suficiente privind anonimizarea, nu există reguli fără echivoc pentru toate situațiile de conflict de interese, iar contestațiile pot rămâne în interiorul aceluiași mecanism local de evaluare, suspiciunile sunt inevitabile. (…) Dacă există probleme la Evaluarea națională, acestea trebuie corectate. Dacă vrem să evaluăm mai bine competențele elevilor, atunci să îmbunătățim examenul național. Soluția nu poate fi fragmentarea admiterii și crearea unor sisteme diferite de selecție, mai ales atunci când regulile propuse nu oferă suficiente garanții împotriva tratamentului preferențial’, a transmis AUR.
În prezent, se adaugă în comunicat, Guvernul este unul demis și ar trebui să se limiteze la administrarea treburilor curente, însă Ministerul Educației pregătește regulile pentru una dintre cele mai importante modificări ale sistemului de admitere din ultimii ani.
AUR cere Ministerului Educației să revizuiască proiectul înainte de adoptare și să introducă garanții ‘fără echivoc’: supraveghere video și audio, reguli stricte privind conflictele de interese, anonimizarea efectivă a lucrărilor, evaluatori diferiți pentru soluționarea contestațiilor, limite naționale clare privind ponderea examenului organizat de liceu și un control extern real asupra procesului.
Proiectul privind Evaluarea națională a fost pus în consultare publică pe 13 august. Propunerile de modificări pot fi transmise până pe 23 august.
