„Comisia a evaluat cauzele fundamentale ale acestor prețuri ridicate, care au fost atribuite în principal echilibrului strâns dintre cerere și ofertă în anumite ore de seară. Această situație s-a explicat prin lipsa de active flexibile în regiune pentru a compensa scăderea seara a producției solare, lipsa capacităților transfrontaliere disponibile pentru comerțul dintre regiunea Europei Centrale-Est și Europa de Sud-Est, producţie hidro limitată și cerere puternică în timpul verii din cauza valurilor de căldură”, se arată în răspunsul oficial al Comisiei Europene. [2]
„Practic, Bruxelles-ul ne spune un lucru simplu: degeaba produceţi energie solară pe timp de zi dacă nu o stocaţi, facturile vor fi în continuare foarte mari. Atunci când exportăm electricitate, o facem la preţuri extrem de mici. Atunci când România importă, pe timp de seară şi noapte, preţurile sunt foarte mari. Evident, ce spune Comisia Europeană este absolut logic. Sunt însă două probleme fundamentale care se nasc de aici. Pe de o parte, ei sunt cei care au promovat această soluţie verde care, iată, se dovedeşte a fi o falsă rezolvare la problema energetică. De dragul ideologiei, au sabotat economia şi au pus presiune pe sute de milioane de europeni care fac faţă greu facturilor. Pe de altă parte, prosumatorii nu au fost corect informaţi despre ce urmează să se întâmple, care sunt beneficiile şi riscurile. S-au montat panouri fotovoltaice scumpe provenite din China şi observăm acum că suntem departe de a avea un răspuns la necesarul de energie pe timp de noapte şi atunci când există presiunea vremii, în speţă canicula din vară şi frigul iarna”, a punctat europarlamentarul Adrian Axinia.
La sfârşitul anului 2023, în România existau panouri fotovoltaice care corespundeau unei puteri instalate de 3.350 MW. Într-o progonoză recentă a Solar Power Europe, asociația industriei fotovoltaice din Europa, capacitatea nou-instalată în fotovotaic în perioada 2024-2028 în România ar putea fi de 9.000 MW într-un scenariu negativ, de circa 15.000 MW într-un scenariu mediu, și de aprocimativ 19.000 MW într-un scenariu optimist.
„Având în vedere foamea de bani a PSD şi PNL, nu este exclusă deloc varianta ca, pentru a acoperi deficitul bugetar, să introducă o taxă suplimentară pe soare pentru prosumatori. Adică să-i pună pe aceştia să plătească dacă împing energie electrică în sistem pe timp de zi. După ce le-au spus oamenilor că trebuie să-şi pună panouri şi că acesta este viitorul, le vor cere să plătească pentru că produc energie. În acest răstimp, problema fundamentală rămâne. Soluţiile AUR sunt evidente inclusiv din răspunsul Comisiei Europene: dezvoltarea sistemului hidroenergetic şi concentrarea pe energia nucleară. Mai ales că, şi dacă mergem într-o zonă de baterii de stocare a energiei electrice produse de fotovoltaice, impactul negativ pentru mediu va exista şi costurile cresc exponenţial”, a concluzionat europarlamentarul AUR Adrian Axinia.
În aprilie 2025, expiră perioada în care Guvernul s-a angajat să subvenţioneze energia electrică şi gazele. Există estimări ale experţilor români că facturile ar urma să se dubleze. Trebuie spus că, pe 2 septembrie a.c., prețul energiei în România a depășit 1.000 de euro/MWh pentru două ore consecutive.
[1] https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-10-2024-001736_EN.html
[2] https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-10-2024-001736-ASW_EN.html
