Viorel Paşca, soţia şi cei trei fii ai săi, precum şi coordonatoarea activităţilor de la azilele ilegale din Bihor află luni dacă rămân sub control judiciar sau vor fi arestaţi preventiv. Curtea de Apel Bucureşti era aşteptată să decidă săptămâna trecută cu privire la contestaţia procurorilor DIICOT la decizia Tribunalului Bucureşti de a-i plasa pe aceştia sub control judiciar, însă pronunţarea a fost amânată. Anterior, magistraţii Tribunalului Bucureşti au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a lui Paşca şi a apropiaţilor săi.
“Nu îmi este ruşine de activitatea mea de 20 de ani, în care am încercat să ajut, în care am încercat să fiu de folos, să aduc un plus în societate, în viaţa acestor oameni care nu mai aveau pe nimeni, oameni de care s-a lepădat toată lumea, familii, instituţii, statul român şi aşa mai departe. Am încercat să le fim de folos acestor oameni, am încercat să le salvăm viaţa şi nu exagerez când spun asta, pentru că veneau din condiţii extrem de defavorabile şi, repet, am conştiinţa împăcată, n-am vrut niciodată să fac rău”, a afirmat Viorel Paşca, săptămâna trecută, la Curtea de Apel Bucureşti.
Alături de Viorel-Teodor Paşca, au fost reţinuţi iniţial soţia sa, Florica Paşca, cei trei fii, Viorel-Emanuel, Abel-Timotei şi Daniel-Sabin Paşca, precum şi Delia Mioara Păcală, coordonatoarea activităţilor de la azilele ilegale din Bihor şi cea care gestiona direct personalul şi internările.
Decizia din 2 iulie, prin care, ulterior, aceştia au fost plasaţi sub control judiciar a fost atacată de către procurorii DIICOT la Curtea de Apel Bucureşti.
Dosarul instrumentat de DIICOT vizează destructurarea unui grup infracţional organizat complex, acuzat de trafic de persoane şi exploatarea vulnerabilităţii la o scară alarmantă în judeţul Bihor. Această investigaţie a scos la iveală modul în care sute de persoane vulnerabile – vârstnici, persoane cu dizabilităţi psihice grave şi oameni fără adăpost – au fost transformate în simple “surse de venit” sub paravanul unei activităţi caritabile.
Procurorii spun că grupul infracţional a fost constituit în cursul anului 2020 de către Viorel-Teodor Paşca, liderul reţelei, împreună cu soţia sa şi cei trei fii ai săi. Reţeaua funcţiona sub paravanul Asociaţiei “Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă), prezentată public ca o organizaţie umanitară, dar care în realitate nu deţinea licenţele legale pentru a presta servicii sociale sau medicale.
