Rezultatele indică faptul că persoanele care dezvoltă ulterior tulburări cognitive prezintă schimbări detectabile în modul în care își gestionează banii. ‘Acolo unde sunt multe transferuri către centre comerciale e o mare problemă, arată lipsă de control și absența disciplinei financiare’ – spun experții despre shopaholici.
Printre semnalele timpurii se numără scăderea cheltuielilor pentru călătorii și activități recreative, creșterea incidentelor legate de securitatea conturilor (precum resetări frecvente de PIN sau raportarea cardurilor pierdute) și o utilizare mai redusă a serviciilor bancare digitale.
În paralel, aceste persoane au început să aloce tot mai multe resurse către cheltuieli domestice – un indiciu al retragerii treptate din activități sociale și complexe.
Concluziile studiului oferă o nouă direcție în detectarea timpurie a afecțiunilor cognitive, în contextul în care incidența bolii Alzheimer și a demenței este în creștere. Deși utilizarea acestor date ar putea contribui la dezvoltarea unor sisteme de alertă și protecție financiară, cercetătorii subliniază necesitatea unui cadru legal și etic strict.
„Este esențial ca aceste date să fie utilizate exclusiv în interesul protejării persoanelor vulnerabile și cu respectarea deplină a vieții private”, a declarat profesorul John Gathergood, coautor al studiului.
