Dezinformarea, propaganda, campaniile de influenţă ostilă, atacurile cibernetice, informaţiile cibernetice, recoltarea de date reprezintă tactici folosite în războiul pentru influenţă geopolitică, a declarat, marţi, la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025, Alina Bârgăoanu, decan la Universitatea Naţională de Studii Politice şi Administraţie Publică (SNSPA).
“În primul rând, voi sublinia faptul că, vorbind despre dezinformare, propagandă, atacuri cibernetice, război cognitiv, vorbim de fapt despre nişte tactici care fac parte din războiul pentru influenţă geopolitică. Cred că dacă definim ceea ce se întâmplă ca fiind mai puţin decât un război şi ca un război pentru influenţă, pierdem imaginea de ansamblu. Cred că în prezent au loc cinci războaie în acelaşi timp. Unul este războiul comercial, altul este războiul capitalului, altul este războiul tehnologic. În unele părţi ale lumii, avem un război de modă veche. Şi al cincilea tip de război este războiul pentru influenţă geopolitică. Cred că este important, cel puţin în înţelegerea mea, să încadrăm conversaţia în jurul ideii că dezinformarea, propaganda, campaniile de influenţă ostilă, atacurile cibernetice, informaţiile cibernetice, recoltarea de date sunt tactici folosite în acest război pentru influenţă geopolitică”, a explicat Bârgăoanu.
În viziunea reprezentantei SNSPA, războaiele au fost purtate prin strategie, prin coordonare, prin punerea laolaltă a resurselor, prin gândire anticipată şi dezarmarea inamicului.
“Pentru a găsi un răspuns la acest tip de război, nu vorbim despre soluţionism, dar simt că ceea ce este necesar sunt intervenţiile sistemice, intervenţii de sus în jos, reunind diferite instituţii, diferite discipline, diferiţi oameni. De asemenea, trebuie să o facem la nivel internaţional, pentru că la nivelul lumii occidentale cel puţin, rezilienţa a devenit un concurs de frumuseţe. Cine este cel mai rezilient în lumea occidentală? Nu are sens dacă o ţară este foarte rezilientă şi alta nu este deloc rezilientă, pentru că, din nou, sună puţin copilăresc, dar o alianţă este testată prin membrul său cel mai slab. Deci, din nou, cred că este vorba despre a veni cu intervenţii bune, nu cu soluţii, să ne gândim la intervenţii şi să le implementăm”, a subliniat oficialul SNSPA.
La rândul său, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a punctat ideea că este important ca informaţia şi propaganda să fie tratate în mod stratificat, pentru că este imposibil ca un jurnalist să ştie totul.
“Cred cu adevărat că un răspuns colectiv poate face faţă dezinformării şi propagandei pe care le întâlnim zilnic. Este important, de asemenea, să tratăm această informaţie şi propagandă în mod stratificat, pentru că este imposibil să ceri unui jurnalist să ştie totul. Este imposibil să te aştepţi ca un jurnalist să înţeleagă toate aspectele tehnice. În acest caz, dacă nu ai alături experţi, dacă încerci în fiecare zi să obţii informaţii, pentru că informaţiile sunt cu adevărat foarte greu de găsit, nu te poţi aştepta să creezi un spaţiu informaţional complet real şi obiectiv. Aşadar, avem nevoie, de fapt, de conexiuni comune”, a afirmat Claudia Nicolae.
În acelaşi context, şefa AGERPRES a susţinut că instituţiile statului trebuie să fie alături de jurnalişti atunci când este vorba despre informare şi despre verificarea faptelor.
“Din punctul meu de vedere, o instituţie publică, un ONG sau o instituţie privată pot rezolva ştirile false legate de activităţile lor.(…) Fiecare actor joacă un rol în detectarea, neutralizarea, înlocuirea şi angajamentul faţă de o informaţie adevărată. Tehnologia ajută. De asemenea, reglementările pot stabili unele măsuri. Educaţia poate construi nişte punţi, dar cultura şi încrederea publicului trebuie menţinute, securizate în fiecare zi şi păstrate într-un loc sigur. AGERPRES este un furnizor de informaţii, este primul pas într-o ştire”, a spus Claudia Nicolae.
Construirea capacităţii pentru răspunsuri colective la atacuri cibernetice, dezinformare şi propagandă a reprezentat tema unui panel de dezbateri organizat în cadrul Digital Innovation Summit Bucharest, la care au mai participat, alături de Alina Bârgăoanu şi Claudia Nicolae, şi Dragoş Hotea, secretar de stat la Cancelaria prim ministrului, Cristina Cileacu, senior producer la Digi24, Christos Kalloniatis, profesor la University of the Aegean- Department of Cultural Technology and Communication, Sundri Khalsa, de la National Intelligence University.
ICI Bucureşti organizează, în perioada 8 – 11 aprilie, la Palatul Parlamentului, o nouă ediţie a evenimentului Digital Innovation Summit Bucharest (DISB). Ediţia din acest an reuneşte peste 200 de speakeri din mai mult de 30 de ţări.
