Eurodeputatul Dan Barna a declarat în cadrul unei conferințe de presă organizată sâmbătă, la Iași, că viitoarea reformă a bugetului Uniunii Europene ar putea dezavantaja statele mai puțin performante economic, inclusiv România, dacă fondurile pentru competitivitate vor fi distribuite exclusiv pe criterii de performanță.
Eurodeputatul USR Dan Barna a declarat presei că în cursul săptămânii viitoare la Strasbourg urmează să fie votată propunerea de mandat pentru negocierile bugetare cu Comisia Europeană.
‘După cum știți, Comisia face o reformă semnificativă a bugetului. Din acele peste 50 de programe care existau anterior, vor exista doar trei piloni principali: bugete naționale și și regionale – deci bani pentru dezvoltarea statelor membre -, care este și cel mai mare dintre piloni; apoi cel pentru competitivitate, și aici este o luptă foarte importantă, (…) și componenta ‘Global Europe’, a explicat Dan Barna.
Potrivit acestuia, pilonul dedicat competitivității, estimat la aproximativ 400 de miliarde de euro, ar urma să fie alocat aproape exclusiv pe baza performanței economice.
‘Ori dacă s-ar merge exclusiv doar pe criteriul performanței, vom avea trei-patru economii cel mai performante din Europa care vor atrage toți banii, iar celelalte state, inclusiv România, din păcate pentru noi, ar deveni marginale. Am reușit să introducem un amendament prin care să facem o restructurare a acelui pilon, pilonul de competitivitate, în care să fie 60 la sută criteriu de competitivitate, dar să fie 40 la sută un criteriu regional, astfel încât să fie disponibil și pentru companiile, agenții economici, din toate statele Europei, cu accent special pe flancul estic unde avem războiul din Ucraina și toată această presiune de dezvoltare și adaptare a regiunii la unele realități’, a avertizat eurodeputatul USR.
Barna a discutat și despre al treilea pilon al bugetului, ‘Global Europe’, care vizează despre dezvoltare.
‘Acolo avem o discuție cumva politică, în ce măsură banii pe care Europa decide să îi dea aproape zece la sută din buget, aproape 200 de miliarde, să îi dea ca suport de sprijin pentru țările dinafara țărilor UE, sunt dați doar ca ajutor umanitar, ceea ce este un punct de vedere în Parlament, sau ar trebui să contribuie de fapt și la reziliența și consistența Europei. Vă dau un exemplu, chiar săptămâna aceasta în Dakar, Senegal, o licitație de 320 milioane de euro pentru autobuze pentru capitală și zona împrejurătoare va fi câștigată de o companie Chineză. Deci, Europa finanțează direct, cumpără autobuze, plătește bani cu care cei din Dakar, Senegal, cumpără autobuze de la chinezi. Practic e ca și cum am scrie un cec direct pentru China. Ori lucrul acesta este o politică necesară foarte importantă’, a declarat eurodeputatul Dan Barna.
Europarlamentarul USR a subliniat că o astfel de abordare riscă să transforme Europa într-un ‘sponsor al performanței Chinei’ în economia globală, dacă nu vor fi introduse criterii care să susțină și interesele economice ale Uniunii.
‘Pentru că altfel vom fi în situația în care tocmai prin dezechilibrele acesta de competitivitate, și asta e o discuție separată, Europa să continue să fie de fapt un sponsor al performanței Chinei în economia mondială’, a mai declarat eurodeputatul Dan Barna.
Parlamentul European (PE) își adoptă săptămâna viitoare poziția privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034, a informat instituția europeană într-un comunicat de presă transmis vineri.
Parlamentul European își stabilește, în urma votului de marți care va fi precedat de o dezbatere, mandatul pentru discuțiile cu statele membre cu privire la următorul buget pe termen lung al UE. Textul adoptat în cadrul Comisiei pentru bugete (BUDG) propune o sumă de 1,7 mii de miliarde de euro (prețuri constante la nivelul anului 2025 sau 2,01 mii de miliarde de euro în prețuri curente) pentru perioada de șapte ani, ceea ce reprezintă o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro față de propunerea Comisiei din iulie 2025 (197,30 miliarde de euro în prețuri curente). Aceasta înseamnă că bugetul pe termen lung ar urma să fie stabilit la 1,27 % din VNB-ul UE (Venitul Național Brut – n.r.), cu rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (0,11 % din VNB) în afara plafoanelor cadrului financiar multianual (CFM). Eurodeputații doresc ca această creștere de aproximativ 10% să fie alocată programelor-cheie ale UE, fără fonduri suplimentare pentru administrație sau pentru agențiile descentralizate ale UE, se menționează în comunicatul PE.
Parlamentarii europeni afirmă că propunerea lor reprezintă suma minimă de bani de care are nevoie UE pentru a-și îndeplini angajamentele, pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor și pentru a aborda provocările majore. După adoptarea poziției sale, PE va fi pregătit să înceapă negocierile cu Consiliul cu privire la regulamentul de stabilire a structurii și a principalelor cifre pentru bugetul pentru perioada 2028-2034, care pot începe de îndată ce Consiliul convine asupra poziției sale comune, mai informează comunicatul PE.
