Întreprinderile inovatoare din România au generat aproximativ un sfert din cifra de afaceri totală a întreprinderilor în 2022-2024, deși reprezintă puțin peste 9% din mediul de afaceri, potrivit INS. UE a înregistrat al cincilea an consecutiv de creștere a populației. Între țările UE, Croația și Slovenia au înregistrat cele mai mari rate de judecători la 100.000 de locuitori în 2024, cu 43,3 și, respectiv, 40,2, urmate de Luxemburg (36,0), Bulgaria (35,4) și România (35,3), arată datele Eurostat. Decesele cauzate de hepatita virală în UE s-au înjumătățit într-un deceniu în UE. Conform Biroului European de Statistică, 27,5% dintre europeni și 61,4% dintre români (cea mai mare pondere din UE) nu își pot permite o vacanță de o săptămână.
În perioada 2022-2024, ponderea întreprinderilor inovatoare din România în total întreprinderi a fost de 9,3%, în creștere cu 0,5 puncte procentuale față de perioada 2020-2022, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică la 31 iulie 2026
Întreprinderile inovatoare generează aproximativ un sfert din cifra de afaceri totală a întreprinderilor, deși reprezintă puțin peste 9% din mediul de afaceri. În plus, aproximativ unul din cinci salariați și-a desfășurat activitatea într-o întreprindere inovatoare.
Rezultatele cercetării statistice privind inovarea în întreprinderile din mediul de afaceri, în perioada 2022-2024, au evidențiat faptul că din totalul de 26.572 întreprinderi, un număr de 2.472 întreprinderi au desfășurat activități inovatoare, din care 2.387 sunt inovatori de succes, implementând cel puțin o inovație de produs și/sau proces de afaceri.
Pe activități economice, întreprinderile din sectorul serviciilor au fost mai inovatoare, având o pondere de 9,5% în total întreprinderi din servicii, iar cele din sectorul industriei au reprezentat 9,0% din total întreprinderi din industrie.
În activitățile economice ale sectorului industriei, industria prelucrătoare deține o pondere de 89,8% a întreprinderilor inovatoare, în totalul întreprinderilor din acest sector, restul activităților având ponderi mult mai mici: distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare 5,9%, industria extractivă 3,0% și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat 1,3%.
În activitățile sectorului servicii, ponderea cea mai mare a întreprinderilor inovatoare, în total întreprinderi ale acestui sector, este deținută de comerțul cu ridicata 38,1%, urmată de transport și depozitare cu 32,8%, sectorul informații și comunicații 13,6%, activități profesionale, științifice și tehnice 11,3% și intermedieri financiare și asigurări cu 4,2%.
Pentru perioada 2022-2024, activitățile economice cele mai inovatoare, după ponderea în total întreprinderi din sectorul lor de activitate, au fost cele din: cercetare-dezvoltare 57,0%, activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale) 35,2% și fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice 33,5%.
Pe clase de mărime, după numărul de salariați, cele mai inovatoare sunt întreprinderile mari 22,7%, urmate de cele mijlocii 12,4% și cele mici 7,8%. Ordinea se păstrează și pentru cele două sectoare, industrie și servicii.
În 2024, cifra de afaceri a întreprinderilor inovatoare a fost de 378.752,2 milioane lei prețuri curente, reprezentând 25,2% din cifra de afaceri totală a întreprinderilor. Ponderea cifrei de afaceri a întreprinderilor inovatoare în cifra de afaceri totală a întreprinderilor, în funcție de tipul inovației, a fost de: 6,6% pentru inovații numai de procese de afaceri și 5% pentru inovații numai de produse. Cifra de afaceri a întreprinderilor inovatoare atât de produse cât și de procese de afaceri
a reprezentat 12,4% din totalul cifrei de afaceri.
Din numărul total de salariați ai întreprinderilor, 19% și-au desfășurat activitatea într-o întreprindere inovatoare, iar din rândul acestora 4,9% au activat în întreprinderile inovatoare numai de produse, 3,5% au activat în întreprinderile inovatoare numai de procese de afaceri și 9,2% în întreprinderi inovatoare atât de produse cât și de procese de afaceri.
În perioada 2022-2024, 11,9% din întreprinderile inovatoare au folosit cel puțin un tip de finanțare publică pentru activitățile inovatoare: 7,1% de la Guvern, 3% de la autorități locale sau regionale și 7,0% de la Uniunea Europeană.
În aceeași perioadă, cele mai mari ponderi ale întreprinderilor inovatoare în totalul întreprinderilor din regiune s-au înregistrat în regiunea București-Ilfov (16,7%) și regiunea Centru (14,3%), iar cele mai scăzute ponderi au fost în regiunea Sud-Vest Oltenia (1,8%) și regiunea Vest (3,7%), potrivit https://insse.ro/.
***
La 1 ianuarie 2026, populația UE era estimată la 452 de milioane de locuitori, cu 706.000 mai mult decât în anul precedent. Acesta a fost al cincilea an consecutiv de creștere a populației în UE, după o scădere în 2021 în timpul pandemiei de COVID-19, potrivit datelor publicate de Eurostat la 10 iulie 2026.
Din 2012, schimbarea naturală negativă a populației UE (mai multe decese decât nașteri) a fost compensată de migrația netă pozitivă.
La 1 ianuarie 2026, populația UE era cu 8 milioane de persoane mai mare decât în 2016 și cu 16 milioane mai mare decât în 2006.
În plus, populația UE a crescut cu 97,5 milioane de persoane între 1960 (354,5 milioane) și 2026 (452,0 milioane). În același timp, rata de creștere a populației a încetinit în ultimele decenii. În medie, populația a crescut cu 3 milioane de persoane pe an în anii 1960 și cu 0,6 milioane pe an în anii 2010.
Populația țărilor UE la 1 ianuarie 2026 a variat de la 83,5 milioane în Germania la 0,6 milioane în Malta. Cele mai populate 5 țări au reprezentat două treimi din populația UE: Germania (18,5% din populația UE), Franța (15,3%), Italia (13,0%), Spania (11,0%) și Polonia (8,0%).
Între 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2026, populația a crescut în 16 țări ale UE. Cele mai mari rate de creștere au fost înregistrate în Malta (rata brută a schimbării totale a populației de +24,1 la 1.000 de persoane), Cipru (+13,7) și Luxemburg (+13,1). Cele mai accentuate rate de scădere au fost înregistrate în Letonia (-8,3 la 1.000 de persoane) și Estonia (-6,8).
***
”Cât de mulți judecători are UE?” este titlul analizei publicate de Eurostat la 17 iulie 2026, de ziua Ziua Justiției Penale Internaționale. În 2024, UE avea 15,7 judecători profesioniști la 100.000 de locuitori, în scădere față de 17,7 în 2014.
Între țările UE, Croația și Slovenia au înregistrat cele mai mari rate, cu 43,3 și, respectiv, 40,2 judecători la 100.000 de locuitori. Au urmat Luxemburg (36,0), Bulgaria (35,4) și România (35,3).
La limita inferioară s-a clasat Irlanda, cu 3,6 judecători la 100.000 de locuitori, urmată de Austria (4,3), Spania (6,2), Cehia (6,7) și Italia (7,9), potrivit https://ec.europa.eu/eurostat.
***
‘Decesele cauzate de hepatita virală în UE s-au înjumătățit într-un deceniu’, conform statisticilor Eurostat publicate la 28 iulie 2026.
În 2023, în UE au existat 3.172 de decese cauzate de hepatita virală, cea mai mică cifră înregistrată de la începutul colectării datelor în 2011. Aceasta reprezintă o scădere de 9,3% față de 2022 (3.499) și o scădere de 53,7% față de 2013 (6.856).
Boala a afectat în mod disproporționat bărbații, care au reprezentat 58,3% din totalul deceselor cauzate de hepatita virală. A afectat atât persoanele în vârstă, cât și populația aptă de muncă. Persoanele sub 65 de ani au reprezentat 35,7% din decesele legate de hepatită, comparativ cu 14,8% în rândul deceselor din toate cauzele.
La nivelul UE, hepatita virală a cauzat 0,64 decese la 100.000 de persoane în 2023. Cele mai mari rate standardizate ale mortalității au fost înregistrate în Italia (1,62 decese la 100.000 de persoane), Letonia (1,54) și Austria (1,02). Cele mai mici rate au fost înregistrate în Luxemburg (niciun deces înregistrat din cauza hepatitei în 2023), Finlanda (0,07) și Slovenia (0,13).
Analizând datele regionale, 15 regiuni au înregistrat cel puțin 1,5 decese cauzate de hepatita virală la 100.000 de locuitori: 10 regiuni în Italia, 2 regiuni în Franța și o regiune în Austria, România (regiunea București – Ilfov) și Letonia. Regiunile ultraperiferice franceze Mayotte și Guyana au avut cele mai mari rate ale mortalității, cu 4,86 și, respectiv, 2,80 decese la 100.000 de persoane. Următoarele au fost regiunile din sudul Italiei și insule: Campania (2,65), Puglia (2,58) și Sardinia (2,48), potrivit https://ec.europa.eu/eurostat.
***
Conform Biroului European de Statistică, 27,5% dintre europeni nu își pot permite o vacanță de o săptămână.
În 2025, 27,5% din populația UE cu vârsta de cel puțin 16 ani nu își permitea o săptămână de vacanță anuală departe de casă. Această pondere a crescut cu 0,5 puncte procentuale (pp) față de 2024, dar este semnificativ mai mică (cu 7,7 pp) decât în urmă cu un deceniu, în 2015.
Cele mai mari proporții de persoane care nu își permit o săptămână de vacanță anuală au fost înregistrate în România (61,4%), Grecia (46,6%) și Bulgaria și Ungaria (ambele cu 39,1%).
În schimb, 10,6% dintre locuitorii Luxemburgului, 12,4% din Suedia și 12,8% din Țările de Jos au raportat că nu își permit o săptămână de vacanță departe de casă în 2025, potrivit datelor publicate la 30 iulie pe https://ec.europa.eu/eurostat.
