În timp ce preşedintele demisionar al Serbiei Aleksandar Vucic încearcă să-şi prelungească mandatul de 12 ani la putere candidând la funcţia de prim-ministru în alegerile din 25 octombrie, interviurile cu activişti, studenţi protestatari şi politicieni din opoziţie conturează o imagine din ce în ce mai autoritară a acestei ţări balcanice, unde criticii sunt ameninţaţi în mod sistematic, libertatea presei este în declin, iar corupţia este în creştere, relatează Reuters.
Activistul sârb Marko Marjanovic se întorcea de la supermarketul din Belgrad când poliţişti mascaţi l-au urcat cu forţa într-o maşină şi l-au dus în subsolul unei secţii de poliţie, unde a fost ţinut în izolare timp de două zile, sub lumină puternică. Marjanovic, un comentator popular pe reţelele sociale şi un oponent vocal al liderului de lungă durată al Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat că a fost îngrozit, deşi nu era prima dată când i se întâmpla. Cu câteva zile înainte, în august 2025, poliţia îl bătuse pe Marjanovic în timpul protestelor antiguvernamentale, fapt pe care el şi avocatul său îl descriu ca făcând parte dintr-o campanie menită să-l reducă la tăcere.
“Câtă corupţie, câtă distrugere a tot ceea ce ar trebui şi trebuie să aibă valoare aici. Cineva trebuie să răspundă pentru asta”, a declarat Marjanovic, care a fost supus unor interdicţii îndelungate pe reţelele sociale pentru postările sale, dintre care una includea numărul de telefon al preşedintei interimare Ana Brnabic, care era preşedinta parlamentului la momentul respectiv.
Vucic şi Partidul Progresist Sârb (SNS) au negat în repetate rânduri acuzaţiile de represiune şi corupţie.
LIBERTATEA PRESEI, LA UN NOU MINIM
Vucic se confruntă cu cea mai mare provocare politică de la venirea sa la putere: mişcarea de protest condusă de studenţi, care a luat amploare după prăbuşirea acoperişului gării din Novi Sad, eveniment ce a provocat moartea a 16 persoane în 2024, prezintă acum 250 de candidaţi proprii la alegerile de duminică. Un sondaj realizat săptămâna aceasta arată că studenţii se află la egalitate cu SNS.
“De când SNS se află la putere, nu a existat niciodată o organizare atât de bună în rândul aripii prodemocratice a societăţii”, a declarat Dragan Popovic, directorul Centrului pentru Politică Practică. “Cu cât (Vucic) se simte mai ameninţat, cu atât presiunea creşte mai mult”, spune el.
După ce a ocupat funcţia de ministru al informaţiilor la sfârşitul anilor 1990, când preşedintele de atunci, Slobodan Milošević, a încercat să-i reducă la tăcere pe criticii războiului Serbiei din Kosovo şi ai confruntărilor ulterioare cu NATO, Vučić s-a despărţit de Partidul Radical Sârb ultranaţionalist în 2008 şi afirmă acum că doreşte ca ţara să adere la Uniunea Europeană.
Însă reputaţia Serbiei s-a deteriorat.
Indicele mondial al libertăţii presei din 2026, întocmit de Reporteri fără Frontiere (RSF), a clasat Serbia pe locul 104 din 180 de ţări, cea mai joasă poziţie înregistrată vreodată şi, totodată, cea mai slabă din regiunea UE-Balcani.
În Indicele de percepţie a corupţiei din 2025 al Transparency International, scorul Serbiei a fost cel mai scăzut din ultimele două decenii.
Potrivit RSF, şase jurnalişti sârbi – dintre care patru au fugit în acest an – se află în exil din cauza ameninţărilor la adresa securităţii lor, motivate de atacuri politice. Datele Fundaţiei Slavko Curuvija, o organizaţie media neguvernamentală, arată că Vucic a atacat verbal jurnaliştii şi instituţiile media de cel puţin 182 de ori în primele nouă luni ale acestui an.
Vucic a negat că ar fi intimidat mass-media şi susţine că nu a închis nicio instituţie de presă.
Însă reporterii cu experienţă spun că situaţia se înrăutăţeşte.
Veran Matic conduce o comisie pentru siguranţa jurnaliştilor. În iunie, un tânăr l-a atacat şi i-a luat telefonul în timp ce filma o manifestaţie, iar el a fost insultat pe stradă. El îl învinovăţeşte pe Vucic pentru aceste acte de violenţă, acesta din urmă criticându-l public pe Matic. “Nu trece aproape nicio zi, aproape nicio săptămână, fără să aibă loc atacuri, nu doar împotriva mea, ci şi împotriva multor jurnalişti”, a declarat Matic pentru Reuters.
ATACURI CIBERNETICE ŞI SPYWARE
Membrii mişcării studenţeşti şi alţi adversari de marcă ai lui Vucic au fost, de asemenea, victime ale atacurilor cibernetice, afirmă organizaţiile de monitorizare. Grupul pentru drepturi digitale SHARE Foundation a declarat în septembrie că 14 persoane au fost ţinta unor programe spion avansate.
Jelena Kontic, care a făcut parte din mişcarea naţională de protest pentru demiterea lui Vucic, a spus că a primit în martie un mesaj de la Apple în care i se spunea că este posibil ca programul spion Pegasus să fi fost instalat pe telefonul ei. Testele criminalistice ulterioare, inclusiv cele efectuate de grupul canadian de monitorizare cibernetică Citizen Lab, au confirmat acest lucru, a adăugat ea.
“Au avut acces la întreaga mea viaţă”, spune Kontic. “Ştiau când fac exerciţii fizice, când dorm, când mănânc, când beau apă, câtă apă beau, ce mănânc”, arată ea.
Agenţia de Informaţii de Securitate a Serbiei a calificat acuzaţiile privind implicarea statului drept “senzaţionalism trivial”, iar Brnabic a afirmat la momentul respectiv că studenţii “în niciun caz” nu au fost spionaţi. Şi oficialii Ministerului de Interne au respins acuzaţiile de spionaj cibernetic.
Kontic nu este însă singură. Două personalităţi ale opoziţiei sârbe au fost recent ţinta unor instrumente puternice de spionaj cibernetic, potrivit unui raport publicat luni de Citizen Lab.
Reuters precizează că nu a putut stabili cine a fost responsabil pentru presupusele infectări.
Grupul israelian NSO, producătorul programului Pegasus, a declarat că vinde doar guvernelor.
UN VIDEO SURPRINDE O BĂTAIE BRUTALĂ
Nicăieri ameninţarea la adresa siguranţei nu este mai evidentă decât pe străzi, unde protestatarii susţin că poliţia a folosit adesea forţa împotriva demonstraţiilor paşnice.
Dusan Radovic, un arhitect în vârstă de 26 de ani, ajuta o persoană care căzuse la pământ în timp ce poliţia se năpustea asupra unei mulţimi de protestatari în oraşul Valjevo, în august anul trecut, când ofiţeri în echipament antirevoltă au început să-l lovească cu bastoane. “Zece dintre ei m-au înconjurat, m-au lovit cu picioarele, au scuipat pe mine, iar la un moment dat unul mi-a călcat pe cap. M-au ridicat şi au continuat să mă lovească, aşa că am căzut”, a povestit Radovic pentru Reuters.
Un videoclip verificat de Reuters surprinde bătaia. Au trecut două luni până când a putut să meargă fără să şchiopăteze.
Radovic s-a numărat printre cele 25 de persoane, unele dintre ele minore, care au fost bătute cu brutalitate în acea noapte, potrivit unui raport independent realizat de specialistul în medicină legală, dr. Djordje Alempijevic. “Leziunile nu sunt rezultatul unor incidente izolate sau al unei autoapărări necesare a poliţiei, ci demonstrează un model clar, organizat şi sistemic de brutalitate poliţienească punitivă şi tortură”, se arată în raport.
Ministerul de Interne nu a răspuns la o întrebare privind protestul de la Valjevo şi raportul respectiv.
“Prima mea reacţie a fost furia, furia faţă de acei oameni capabili de o asemenea cruzime”, a declarat Radovic pentru Reuters. “Dar apoi mi-am dat seama că nu mă pot retrage după asta. Trebuie să lupt pentru dreptate şi adevăr”, arată tânărul arhitect.
