O mini-bibliotecă înființată într-un tren de o tânără pasionată de lectură ține poveștile în mișcare și încarcă bagajele călătorilor de cunoștințe, pe o rută care trece prin Buzău, într-o perioadă în care rețeaua națională de biblioteci publice se restrânge de la an la an.
‘S-a montat o mini-bibliotecă într-un tren care duce spre acasă, poate puțin mai devreme decât la destinație. Un loc mic, dar plin de povești care pot merge mai departe cu fiecare dintre noi. Dacă treci pe lângă ea, ia o carte, răsfoiește, citește câteva pagini sau du-o cu tine până la capătul călătoriei. Și, dacă poți, lasă alta în loc. Într-o lume în care totul se întâmplă rapid, pe ecrane, mi-ar plăcea să păstrăm și bucuria simplă a unei cărți aproape de noi. Să ținem poveștile în mișcare’, sunt cuvintele unei tinere care a reușit să introducă lectura într-un tren.
Foto: (c) Georgiana Gilescu
Mini-biblioteca a fost amenajată într-un tren de călători care leagă județul Buzău de București și de Galați. Inițiativa îi aparține Georgianei Gilescu, absolventă a Colegiului Național ‘B.P. Hasdeu’ din municipiul Buzău. La vârsta de 17 ani a publicat primul volum de poezii, în urma unui concurs național pe care l-a câștigat iar pasiunea pentru literatură a determinat-o să urmeze Facultatea de Litere, secția Română-Germană. Bursieră Erasmus la Universitatea din Viena, a participat Școala de vară a Universității din Bremen. A urmat specializări precum Etnologie, Antropologie Culturală și Folclor, Contabilitate și Informatică de Gestiune, iar la vârsta de 35 de ani și-a propus un proiect ambițios pentru toți călătorii pasionați de lectură.
‘Am trimis mesaje mai multor operatori feroviari, folosind adresele de e-mail găsite pe site-urile lor. Singurii care au răspuns pozitiv au fost cei de la TFC. Toate felicitările ar trebui să meargă către cei care au făcut posibil acest mic gest. Cred că întregul proces a durat mai bine de jumătate de an, mai ales pentru că toată comunicarea s-a desfășurat prin e-mail. Mă bucur însă că ideea a prins, în cele din urmă, contur, iar asta este, de fapt, tot ce contează. Trenul circulă pe ruta București-Buzău-Galați. M-am bucurat enorm când am aflat că trece chiar pe lângă casa părinților mei, însă traseul nu a fost ales de mine, ci de echipa TFC, din rațiuni logistice. Eu îi spun ‘mini bibliotecă’. Cel mai mare cost, dacă pot să-l numesc așa, a fost timpul. Timpul oamenilor de la TFC, cărora le mulțumesc din suflet, care mi-au răspuns la e-mail-uri, au măsurat spațiul, mi-au trimis dimensiunile, m-au primit poate chiar și seara târziu în depou, după programul meu de lucru, și au montat raftul. Apoi a fost timpul soțului meu, care a construit mini-biblioteca din PAL, m-a ajutat să car cărțile și timpul tuturor celor care m-au ascultat încă de la prima scânteie a ideii și m-au încurajat să o transform în realitate’, a declarat, pentru AGERPRES, Georgiana Gilescu.
Foto: (c) Georgiana Gilescu
Pasagerii își pot alege o carte dintr-o suită de genuri literare, dar și reviste, pe durata călătoriei, astfel încât lucrarea să le deschidă pofta de citit și să simtă că drumul până la destinație este mai scurt. O carte citită la fereastră, în timp ce trenul lasă în urmă sate, forme de relief și gări, ajută la relaxare și poate da naștere unei lungi relații din care cel mai câștigat este cititorul.
‘Cărțile s-au adunat la mine acasă, treptat. Sursele sunt diverse: unele cumpărate din anticariate, altele primite în dar sau donate de oameni care nu le mai doreau după ce le-au citit. Am o deviză simplă: ‘Nu aruncați cărți, dați-mi-le mie’, iar acum pot spune și ‘duceți-le la mini bibliotecă’. Cineva, undeva, are nevoie de informația pe care tu poate ești gata să o arunci. În plus, nu cred că o carte e făcută să fie citită o singură dată și apoi uitată pe un raft, ca obiect decorativ. Când dăruim o carte, dăruim și perspectiva în care credem. În tren am lăsat dicționare, beletristică, reviste. Printre autorii mai cunoscuți de care m-am desprins cu greu au fost Murakami, Dostoievski, Arthur Conan Doyle, dar au ajuns acolo și cărți mai puțin celebre. Feed-backul a fost unul foarte pozitiv. Mulți oameni s-au oferit să-mi dăruiască volume, alții mi-au sugerat să creez și o mini bibliotecă pentru copii, iar unii m-au îndemnat să caut titluri mai noi, considerând că acestea ar atrage mai mult, deși, sincer, mie îmi sunt mai dragi cele vechi, pot înțelege perspectiva’, a precizat tânăra care a amenajat mini-biblioteca din tren.
Foto: (c) Georgiana Gilescu
Inițiativa de a amenaja un raft cu cărți într-un vagon de tren vine într-o perioadă în care cei mai mulți dintre călători își găsesc refugiul în aplicațiile telefoanelor mobile sau în mediul online. Mai sunt pasageri care aleg să lucreze pe un laptop de-a lungul timpului petrecut în tren și prea puțini mai sunt cei care citesc cărți sau rezolvă integrame. Totuși, tehnologia și volumele tipărite există în aceeași lume, doar drumețul este cel care le poate folosi deopotrivă, pentru dezvoltarea personală, îmbogățirea imaginației și a bagajului de cunoștințe.
‘Nu cred că trebuie să ne simțim amenințați de AI, tablete, telefoane sau laptopuri și nici să le privim ca pe o competiție pentru cărți. Dimpotrivă, ar fi util să le vedem ca pe niște instrumente care, folosite cu discernământ, pot facilita lectura. Să ne gândim la audio-book-uri, la e-book-uri, la cărți greu de găsit în format fizic, dar disponibile în format PDF. Pe rețelele sociale există comunități întregi, precum cele de tip bookstagram, unde cărțile sunt recomandate, discutate și puse în valoare. Important este să știm cum să folosim aceste instrumente pentru propria noastră dezvoltare și educație continuă. Nu o să pretind că gadgeturile nu sunt seducătoare sau că nu e ușor să aluneci pe panta confortului și a timpului pierdut. Pentru momentele în care rămânem în scroll prea mult, cred că cel mai simplu remediu este să lăsăm dispozitivele deoparte și să luăm o carte în mână. În acest gest, niciun algoritm nu ne mai poate păcăli’, subliniază iubitoarea de lectură.
Foto: (c) Georgiana Gilescu
Pentru inițiatoarea proiectului, o mini bibliotecă într-un tren devine un spațiu în care oricine se poate apropia de cărți fără nicio barieră, ținând cont și de costurile ridicate pe care un cititor trebuie să le suporte atunci când își propune să cumpere un volum sau să își înființeze o bibliotecă. O altă variată pentru iubitorii de lectură o reprezintă biblioteca din oraș, loc în care cu siguranță pot să găsescă povestea sau titlul ce ar putea să le deschidă orizonturile către lumea infinită a dialogurilor cu personajele și autorii.
‘Dacă ar fi să recomand un top trei al bibliotecilor din București, aș alege Biblioteca Facultății de Litere, cred că doar privind acel spațiu te îndrăgostești de lectură, Biblioteca Centrală Universitară și Biblioteca Metropolitană. Cât despre bibliotecile școlare sau cele din Buzău, pentru mine Biblioteca Colegiului Național ‘B.P. Hasdeu’ rămâne un loc în care m-aș întoarce oricând, ca la un om drag pe care nu l-ai mai văzut de mult. Prima bibliotecă școlară în care am intrat a fost însă cea de la Școala Nr. 16, deși micuță încă o păstrez cu multă afecțiune în memorie. Biblioteca Județeană a Buzăului este deja un reper cultural: un spațiu frumos, central, mai bogat în cărți decât bibliotecile școlare, cum e firesc, și cu un personal cald. Am multe cărți preferate, însă paragraful care a avut cel mai mare impact asupra mea rămâne cel al lui Viktor Frankl din ‘Omul în căutarea sensului vieții’: ‘omului îi poți lua totul, dar nu îi poți lua libertatea de a reacționa’. Este o frază care m-a însoțit mereu’, a conchis Georgiana Gilescu.
Foto: (c) Georgiana Gilescu
‘Ideea proiectului este de interes atât pentru TFC cât și pentru călătorii noștri’, a transmis, pentru AGERPRES, compania de transport feroviar de călători TFC, în timp ce reprezentanții Bibliotecii Județene ‘V.Voiculescu’ Buzău consideră că orice inițiativă care are în centrul ei cartea și emanciparea culturală a comunității este lăudabilă și de susținut.
‘În 2022 CFR a avut ‘Biblioteca pe roți’, în 2023 Asociația iCarte a implementat ‘Biblioteca din tren’, iar pe ruta București – Târgoviște a TFC e înființată o altă bibliotecă pentru călători. Barometrul de consum cultural pe anul 2024, publicat la sfârșitul anului 2025, a relevat o serie de date semnificative, dar a evidențiat un alt fapt, acela că nu dezinteresul este principala cauză pentru care nu se citește, ci mai ales accesul inegal, iar lectura și vizita la bibliotecă devin privilegii ale marilor orașe. Astfel că, să găsești o carte pe care să o citești în tren, să o poți lua și să nu te coste nimic, poate face diferența în viața cuiva, poate deschide apetitul, poate schimba perspectiva, poate influența o decizie. Barometrul de consum cultural menționează și faptul că aproximativ 2,4 milioane de persoane sunt înregistrate ca utilizatori activi în rețeaua națională de biblioteci și au împrumutat 19 milioane de volume în anul 2024, în condițiile în care rețeaua națională de biblioteci publice se restrânge de la an la an, se desființează biblioteci sau se ‘comasează’, acest termen tot mai la modă, iar acolo unde nu se desființează, mă refer la mediul rural, bibliotecarii nu sunt lăsați să activeze în biblioteci, ci sunt puși să îndeplinească sarcini în primării’, a declarat, pentru AGERPRES, Iulia Irimia, bibliotecară în cadrul Bibliotecii Județene Buzău.
Instituția aflată în administrarea Consiliului Județean (CJ) Buzău oferă o paletă largă de servicii, de la împrumut de carte pentru copii și adulți, în limba română și în limbi străine, împrumut de CD-uri și DVD-uri, aparate Daisy pentru nevăzători, acces la bază de date legislativă, periodice vechi, colecții speciale de cărți și manuscrise, până la servicii de alfabetizare digitală pentru adulți și seniori, educație financiară pentru copii și adulți, ateliere creative pentru copii, jocuri pe console, ateliere de tradiții și cluburi de lectură pentru adulți și adolescenți.
‘La sfârșitul anului 2025, 17.228 utilizatori înscriși, 51.793 de documente împrumutate și 87.231 de vizite la evenimente și programe culturale. Deși percepția celor care nu frecventează biblioteca este aceea că bibliotecarii stau degeaba, eventual citesc toată ziua sau ‘împrumută 4 – 5 cărți pe zi’, în realitate, toți cei care lucrează în biblioteci se implică și contribuie la dezvoltarea unor servicii de calitate pentru comunitate: bibliotecarii sunt psihologi pentru că atunci când recomandă lecturi o fac intuind preferințele cititorului, bibliotecarii sunt formatori atunci când ajută la dobândirea de competențe digitale sau când îi alfabetizează financiar pe utilizatori, bibliotecarii sunt artiști atunci când gândesc și realizează ateliere creative sau de tradiții, bibliotecarii sunt și un pic critici literari atunci când propun lecturi sau prezintă cărți la clubul de lectură, bibliotecarii sunt prieteni cu toți cei care vin la bibliotecă, bibliotecarii au cunoștințe enciclopedice pentru a putea răspunde celor mai multe dintre întrebările utilizatorilor și bibliotecarii sunt păstrătorii memoriei locale făcând-o accesibilă tuturor. Și în plus bibliotecarii sunt parte din transformarea digitală a României contribuind la alfabetizarea digitală a cetățenilor prin implementarea de proiecte prin PNRR. Dar bibliotecarii sunt modești și rareori ies în față’, mai precizează bibliotecara
Secției de împrumut pentru copii a Bibliotecii Județene ‘V. Voiculescu’ Buzău.
La nivelul anului 2025, aproximativ o jumătate dintre cele 86 de biblioteci existente în județul Buzău funcționau, având bibliotecari angajați, celelalte fiind închise pe motiv că se află într-o stare avansată de degradare sau nu exista personal angajat, posturile fiind desființate sau lucrătorii ocupându-se de alte activități. Un punct de lucru al Bibliotecii Județene din municipiul Buzău a fost deja închis din cauza stării avansate de degradare.
‘Filiala nr.1 Simileasca este închisă, din cauza degradării profunde a clădirii, care nu este în proprietatea CJ și nu poate fi renovată. Este un spațiu închiriat. S-a închis pentru a nu exista vreun pericol. Există un fond de carte enciclopedic care se ridică la aproximativ 10.000 de volume și deservea cartierul Simileasca și o parte din cartierul Micro XIV. Situația bibliotecilor publice din județ este mai dramatică. Din 86 de biblioteci, municipale, orășenești și comunale, funcționează doar 44. Multe dintre bibliotecile care funcționează sunt închise, din cauză că bibliotecarii sunt obligați să desfășoare alte activități în cadrul primăriilor. Motivul pentru care o mare parte dintre acestea nu funcționează este că primăriile au desființat postul. Un alt motiv este că unele sedii sunt într-o stare de degradare avansată, din cauza dezinteresului autorităților locale’, a declarat, pentru AGERPRES, Dragoș Stan, bibliotecar metodist în cadrul Bibliotecii Județene ‘V. Voiculescu’.
Biblioteca Județeană, instituția cu cel mai mare fond de carte, nu deține la acest moment un sediu propriu, angajații instituției desfășurându-și activitatea într-un spațiu închiriat aparținând unui mall, după ce imobilul central a fost reabilitat recent și transformat într-un sediu cultural care va integra, printre multe altele, o sală dedicată minei de petrol și două spații pentru promovarea turismului oenologic.
