Bibliotecile rurale din județul Dâmbovița își redefinesc rolul în comunitate prin integrarea inteligenței artificiale (AI) și a noilor tehnologii, transformându-se din simple spații de împrumut de carte în centre moderne de educație, incluziune și acces digital pentru toate categoriile de public.
Bibliotecile integrează tot mai frecvent inteligența artificială în activitățile cu publicul, în special în lucrul cu copiii, unde instrumentele digitale sunt folosite pentru a stimula creativitatea și interesul pentru învățare.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU / AGERPRES FOTO
”Folosim inteligența artificială, de exemplu să învățăm să spunem povești pe orice temă. Ne folosim foarte mult de aceste instrumente digitale, pentru că dacă nu ținem pasul cu copiii, care sunt familiarizați cu ele, riscăm să pierdem legătura cu ei”, a declarat, pentru AGERPRES, bibliotecara din Perșinari, Ionela Petrișor.
Potrivit acesteia, aplicațiile bazate pe AI sunt utilizate în mod practic în cadrul atelierelor, de la generarea de texte și poezii până la realizarea de afișe sau materiale audio.
”Le dăm o idee, iar inteligența artificială ne ajută să creăm o poveste sau o poezie. De asemenea, folosim programe care transformă textele în audio, ceea ce face informația mai atractivă pentru copii”, a explicat bibliotecara.
În același timp, copiii sunt învățați să folosească aceste instrumente în mod responsabil.
”Știu să utilizeze AI, inclusiv pentru teme, dar le explicăm că nu trebuie să se bazeze sută la sută pe informațiile oferite, pentru că pot exista erori. Este un instrument util pentru idei și creativitate, dar nu întotdeauna pentru informații sigure”, a mai spus aceasta.
Bibliotecara Ionela Petrișor explică și modul în care folosirea AI-ului i-a ajutat pe cei mici să fie mai atenți.
”Vă dau un exemplu: ca instrument, Natural Reader AI. Decât să citesc eu, dacă avem un documentar, să zicem, de pe Wikipedia, dacă eu l-aș citi sau l-aș prezenta, ar putea fi puțin plictisitor. În momentul în care folosesc instrumentul digital, e mai captivant. Sau le spun: ‘intrați voi, căutați o sursă de pe internet și puneți-l în această aplicație’ și îl aude toată lumea, nu e nevoie să butoneze toți. Apoi, creăm povești și poezii, dăm o idee și cu inteligența artificială ne ajutăm să creăm. Îi învăț cum să facă un afiș de promovare și folosim, de exemplu, Canva (editor de imagini, n.r.). Sunt foarte multe instrumente pe care noi le folosim aici. Am avut și noi un CODE Kids și intrăm pur și simplu pe aceste instrumente și învățăm să facem roboței care se mișcă, un desen animat… Copilul desenează și când își vede pe ecran proiectat propriul desen, parcă-i altceva. Folosim lucruri mici, la nivelul de pregătire al copiilor”, a detaliat bibliotecara Ionela Petrișor.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU / AGERPRES FOTO
Ea este bibliotecară din 2008 și spune că prima parte a activității sale a fost de împrumut carte. În 2010, explică ea, odată cu introducerea programului Biblionet ”s-a întâmplat un boom, o transformare”, au fost făcute dotări cu calculatoare, imprimantă, videoproiector.
Un proiect cu care se mândrește este o bibliotecă pentru copii romi, realizată cu ajutorul Fundației Comunitățile Viitorului.
”Chiar dacă nu sunt romi declarați în localitate, știm că există, au stradă a lor. Am fost selectate cinci biblioteci din țară, în 2022. Nu presupune să lucrăm doar cu romi, ci cu oricine, și să le punem la dispoziție cărți despre cultura romă (…). Proiectul continuă, eu m-am întors acum din Valencia unde am fost în cadrul acestui proiect, pe tema storytelling, arta de a spune povești, de orice fel, având ca temă incluziunea și folosim cumva inteligența artificială să învățăm să spunem povești pe orice temă”, a mai spus Ionela Petrișor.
La mai multe biblioteci din Dâmbovița, printre care și cea din Perșinari, s-a derulat un proiect finanțat cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care s-au ținut cursuri gratuite de competențe digitale de bază pentru cetățeni.
”Am avut și persoane mai în vârstă și am început cu bunica mea, care a venit de dragul meu. Are 87 de ani, a fost cel mai în vârstă cursant. Și am vrut să văd ce părere are. Inițial mi-a spus: ‘ce, nu știu eu d-astea!’ De la un telefon cu butoane pe care îl avea ea, să ajungă în fața unui laptop, i s-a părut extraordinar. În momentul în care deschideam să vorbim prin video cu cineva care nu locuiește la noi în țară, era mirată cum se poate să o vadă pe ea de acolo. Păi da, zic, uite așa ne vedem, așa e tehnologia”, a povestit bibliotecara din Perșinari.
Experiența utilizării tehnologiei, a inteligenței artificiale în bibliotecă a fost consolidată și prin participarea la proiecte Erasmus, desfășurate în mai multe țări europene, unde au fost explorate metode moderne de integrare a AI în educația nonformală.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU / AGERPRES FOTO
”Pentru mine, inteligența artificială mi se pare că este un super asistent pentru că mă ajută foarte mult în munca pe care o fac. Bine, trebuie să știi ce să-i introduci. Am fost la un proiect Erasmus cu Biblioteca Județeană, cu mai multe colege. Eram curioase cum poate fi aplicat AI-ul în activitatea zilnică”, a precizat, pentru AGERPRES, bibliotecara din comuna dâmbovițeană Raciu, Cateluța Barbu.
Foto: Cateluța Barbu, bibliotecar Reciu
Spune cum, cu ajutorul AI, realizează imagini pentru postările de pe pagina de Facebook a bibliotecii, povești, dar și elemente de decor la activitățile cu copiii.
Foto: Cateluța Barbu, bibliotecar Reciu
”Inclusiv semne de carte fac. Înainte lucram în Publisher și căutam imagini, intram pe diverse site-uri unde se plătea pentru poze. Acum, cu AI, dacă spun ce aș vrea să conțină semnul de carte respectiv, mă ajută și creez imaginea. Chiar la decorul din căminul cultural, unde avem activități, am folosit AI. Îi cer idei, îi dau o anumită sarcină și el mă ajută să recreez ce mi-am pus eu în gând. Acum lucrez la o donație nouă de carte și am 13 cărți la care nu am prețurile. N-am stat să caut fiecare preț în parte, i-am dat o sarcină să-mi caute pe internet, la editura respectivă, prețul de copertă al cărții respective. Deci mă ajută inclusiv la asta. Folosesc varianta free, de ChatGPT. Am aflat de el la întâlnirile metodice desfășurate cu domnul Vlăduț Andreescu de la Biblioteca Județeană, cred că acum doi ani”, spune bibliotecara Cateluța Barbu.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU / AGERPRES FOTO
Tot ea spune cum de Ziua Europei nu a avut o poveste adaptată vârstei copiilor de grădiniță și a făcut cu ajutorul inteligenței artificiale ”Povestea Steluțelor”.
”La fel la Școala Verde. Întotdeauna încerc să aduc cartea să fie principalul punct de atracție într-o activitate. Și pe lângă carte, facem și ceva practic. Dar folosesc AI mai mult pe partea de creație, să creăm material cu care să atragem publicul în bibliotecă”, mai afirmă Cateluța Barbu.
Și bibliotecara din Ocnița, Violeta Dumitrescu, spune că munca desfășurată este una extrem de variată, dar are energie și își face meseria cu plăcere, chiar dacă se apropie de vârsta de pensionare. A participat la programul Erasmus și aplică tot ce a învățat la cursuri în activitatea de zi cu zi.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU / AGERPRES FOTO
”La acest curs am fost prin Erasmus, la Istanbul. Pot căuta, de exemplu, recomandări de cărți, pentru cărți asemănătoare, mă documentez și eu. Dar vin persoane la bibliotecă, de exemplu, m-a întrebat o doamnă, are o problemă, vrea să iasă la pensie. I-am spus că nu știu nici eu prea multe din ce vrea să afle, mă depășește, dar zic, hai că uite, încercăm și ne documentăm așa: să întrebăm și inteligența ce spune. Și s-a potrivit în mare măsură, pentru că doamna respectivă nu avea resurse financiare să ajungă la avocat. Folosim AI și îi învățăm și pe utilizatori să încerce, totuși, în limita, sau să găsim echilibru, că așa zic mereu, cu tehnologia”, spune bibliotecara de la Ocnița, Violeta Dumitrescu.
Este foarte mândră că a reușit cu ajutorul tehnologiei și să facă un logo pentru bibliotecă.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU / AGERPRES FOTO
”Noi am făcut logo-ul bibliotecii: ‘cartea și calculatorul, împreună viitorul’. Adică folosim și tehnologia”, spune Violeta Dumitrescu, și ne arată cum a afișat logo-ul pe pagina de Facebook, dar și pe materiale informative.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU / AGERPRES FOTO
Transformarea bibliotecilor din Dâmbovița arată că aceste instituții rămân relevante într-o societate digitalizată, adaptându-se rapid la nevoile comunității. Folosirea inteligenței artificiale nu înlocuiește cartea sau rolul bibliotecii, ci o ajută să ofere lucruri noi: metode mai atractive de învățare, mai multă creativitate și o mai bună legătură între oameni. De la copii care creează povești cu ajutorul tehnologiei, până la persoane în vârstă care învață să folosească internetul, biblioteca devine un loc pentru toți.
