Într-o perioadă în care accesul la informație se mută tot mai mult în mediul digital, bibliotecile încearcă să își regăsească locul în comunitate dincolo de funcția tradițională de împrumut al cărților.
În contextul actual, bibliotecile se extind și îmbracă forma bibliotecilor digitale, ceea ce întregește funcția lor ca instituții și le lărgește spațiul de accesibilitate.
Consiliului Județean (CJ) Dolj a inițat proiectul ‘Biblioteca – hub activ de învățare digitală pentru comunitatea județului Dolj’, care vizează transformarea a 30 de biblioteci tradiționale în hub-uri digitale multifuncționale, menite să sprijine dezvoltarea competențelor digitale ale comunităților marginalizate sau dezavantajate.
În Județul Dolj există o bibliotecă județeană, 69 de biblioteci comunale, patru biblioteci orășenești (Bechet, Dăbuleni, Filiași și Segarcea) și două municipale (Băilești și Calafat).
Din datele furnizate AGERPRES de CJ Dolj reiese că în anul 2024 bibliotecile județului dețineau un fond de carte total de 1.238.350 exemplare, distribuite astfel: Biblioteca Județeană ‘Alexandru și Aristia Aman’ – 510.000 volume, biblioteci comunale și orășenești – 728.350 volume.
Prin prisma celorlalți indicatori, rețeaua de biblioteci din Dolj arată astfel: Biblioteca Județeană ‘Alexandru și Aristia Aman’ deține un total de 606.868 documente (cărți + periodice + materiale audio-video + documente digitale etc), a avut în 2024 un număr de 5.145 utilizatori activi, cu un total de vizite de 468.419, iar numărul de tranzacții a fost de 197.095. Biblioteci municipale și orășenești se prezentau astfel: total documente – 244.172, utilizatori activi – 4.427, total vizite – 48.592, tranzacții: 87.590. În ceea ce privește bibliotecile comunale, situația era următoarea: total documente – 486.844, utilizatori activi – 21.864, total vizite – 100.158,tranzacții – 67.436.
Potrivit președintelui CJ Dolj, Cosmin Vasile, accesul la informație este completat prin colecții digitale și abonamente la baze de date online, iar prin proiectul administrației județene, acestea vor fi integrate într-un sistem digital modern, interactiv și accesibil tuturor.
Foto: RADU TUTA / AGERPRES FOTO
‘Proiectul presupune renovarea și dotarea a 30 de biblioteci, astfel: Biblioteca Județeană ‘Alexandru și Aristia Aman’ – sediul central va fi transformat într-un hub digital cu trei clădiri renovate, inclusiv Casa Memorială ‘Elena Farago’. Spațiile vor fi dotate cu scanner automat cărți, laptopuri, display-uri interactive, imprimantă 3D, robot umanoid, soluții pentru incluziune digitală și sisteme de returnare automată a cărților. Trei biblioteci rurale – Vela, Ciupercenii Noi și Cernătești – vor fi reamenajate și dotate cu echipamente IT și multimedia, precum laptopuri, imprimantă 3D, table interactive, routere, dar și echipamente pentru ateliere creative: mașini de brodat, pirogravură pe lemn, sticlă, ceramică și plastic. Alte 26 de biblioteci din mediul rural și mic urban vor fi echipate cu laptopuri, table interactive, imprimante 3D, software educațional și antivirus, mobilier modular ergonomic, pentru a deveni hub-uri active de învățare digitală’, a declarat, pentru AGERPRES, președintele CJ Dolj.
Peste 2.500 de persoane din comunități defavorizate vor beneficia de cursuri de alfabetizare digitală, comunicare, educație în domeniul mass-media, crearea de conținut digital, securitate digitală și educație antreprenorială. Formatorii vor fi bibliotecari instruiți special, sprijiniți prin metode de asistență continuă.
‘Scopul nu este doar modernizarea infrastructurii, ci și dezvoltarea socială și economică a comunităților, prin reducerea decalajului digital, pregătirea tinerilor pentru piața muncii și diversificarea ocupațiilor, mai ales pentru femeile din mediul rural’, mai spune Cosmin Vasile.
Pe lângă cărți și cursuri digitale, bibliotecile vor introduce Colțul Bibliotecii de Obiecte, unde membrii comunității pot împrumuta sau dona diverse obiecte: bormașini, electronice, echipamente de grădină, trotinete, semințe, instrumente muzicale și jucării. Conceptul promovează un stil de viață durabil și colaborativ, completând tradiționalul împrumut de carte.
În lumina viziunii fondatorului Școlii Sociologice Românești, Dimitrie Gusti, prin asemenea hub-uri, biblioteca devine sediul noilor școli comunitare digitale, continuând funcțiile interbelice descrise de același mare sociolog și ilustrând rolul strategic al bibliotecii în coeziunea socială. Grupurile de sprijin local, formate din lideri comunitari, cadre didactice și bibliotecari, vor disemina experiențele dobândite, astfel încât beneficiile proiectului să se extindă și după finalizarea sa oficială în 2026.
Foto: Maria Mitrică / AGERPRES
‘În perioada interbelică, Dimitrie Gusti atrage atenția asupra înțelesului complet al culturii comunitare care este compusă din patru sfere: cultura minții în care regăsim funcția școlii și a bibliotecilor, inclusiv a celor sătești, ca instituții cheie pentru îmbogățirea acestei sfere a culturii comunitare; cultura sufletului în care se integrează în principal familia cu funcția de creștere a copiilor și biserica; cultura muncii în care se regăsește funcția gospodăriei țărănești ca tip de exploatație, ferma agricolă cu tot ceea ce ține de echipamentul muncii; cultura sănătății în care regăsim funcția dispensarului sătesc, a cabinetelor medicale’, a declarat, pentru AGERPRES, sociologul Ilie Bădescu, membru corespondent al Academiei Române și directorul Institutului de Sociologie (INSOC) al Academiei Române.
Toate acestea, în viziunea lui Gusti, trebuiau integrate într-un sistem instituțional în cadrul căruia să se poată desfășura activități pe toate cele patru direcții și în care de asemenea să se regăsească și școlile țărănești. Bibliotecile au funcție cheie în ceea ce privește cultura minții și erau integrate în aceeași unitate a căminelor culturale (sătești, orășenești, de cartier etc.).
‘În contextul actual, bibliotecile se extind, îmbrăcând și forma bibliotecilor digitale, ceea ce întregește funcția acestora ca instituții, lărgindu-le spațiul de accesibilitate, încât cartea poate fi difuzată și online, în formula accesării digitale. Aceasta arată cât de importantă este funcția bibliotecii pentru întărirea culturii comunitare într-o societatea de tip postmodern care folosește tehnologiile informatice în toate sferele’, a subliniat Ilie Bădescu.
Potrivit directorului Institutului de Sociologie al Academiei Române, biblioteca este o instituție cheie pentru păstrarea unității comunitare și pentru sănătatea spirituală a unei comunități, iar în acest sens funcția bibliotecilor și căminelor culturale locale trebuie extinsă pentru a cuprinde și activități de suport.
‘Biblioteca readuce în actualitate ideea de politică a culturii, ceea ce transformă statul administrativ într-un stat de cultură. Fără de această funcțiune memoria culturală, apartenența se relativizează și sensul unificator se dizolvă. Deci biblioteca are o funcție strategică în comunitate și prin extensie la scara statului național’, menționează directorul INSOC.
În contextul schimbărilor în tehnologiilor comunicării, bibliotecile trebuie să rămână părți ale unei comunități, servind-o și adaptându-se pe de o parte unor exigențe de difuzare a cărților fundamentale ale culturii naționale și universale și pe de altă parte formelor pe care le capătă educația continuă a tuturor categoriilor de vârstă, profesionale etc. Una dintre formele educației continue este inițierea populației vârstnice în utilizarea noilor tehnologii de comunicare în vederea accesului la serviciile digitalizate (achitarea de impozite, taxe, comunicarea online cu instituțiile, accesarea unor servicii specializare – juridice, sanitare, de informare).
‘În felul acesta, biblioteca devine sediul noului format al școlilor comunitare de tipul școlilor țărănești interbelice și a universității țărănești creată de regretatul scriitor Dinu Săraru la Slătioara, pentru comunitățile din județul Vâlcea. În contextul frecvenței fenomenelor deviante în cadrul comunităților (violența în școli, bullying, consum de droguri, delincvența juvenilă, chiar tentativele de sinucidere și automutilare), funcția bibliotecilor și căminelor culturale locale trebuie extinsă pentru a cuprinde și activități de suport, de îndrumare și de prevenire a unor asemenea situații’, mai spune Ilie Bădescu.
