În martie 1991, o tânără care lucra la finisat cămăși în Fabrica ‘Târnava’ din Sighișoara decidea să schimbe zgomotul mașinilor de cusut pe liniștea, pe atunci prăfuită, a unei biblioteci de sat.
Ana Ciotloș nu știa atunci că va deveni ‘cea mai performantă bibliotecară rurală din județ’ și că, 35 de ani mai târziu, va fi la un pas de a fi victima unei restructurări administrative, salvată fiind de propria pasiune și de o decizie guvernamentală de ultim moment.
Povestea Anei la Biblioteca Albești a început cu o inventariere care a durat șase luni.
‘Dacă deschideai o carte, mai zăboveai lângă ea câteva minute’, își amintește ea. Prima carte din inventar, cu numărul 1, este o ediție din 1952 a poeziilor lui George Topârceanu, apărută în Colecția Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, înscrisă în primul registru al bibliotecii din 1953.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO
Succesul Anei nu se măsoară doar în cifre, ci în generații, fiindcă astăzi la bibliotecă vin copiii celor care, acum 30 de ani, erau primii ei cititori.
‘Atunci se împrumutau și câte 40 de cărți pe zi, acum e cu mult mai puțin, fiindcă au apărut cărțile online, așa că cei mai mulți, în special tinerii, apelează mai mult la tehnologie. Dar totuși, ieri, spre exemplu, am avut 12 cititori. Sunt copiii celor care erau cititorii noștri activi de acum câțiva ani. Merge roata asta, bulgărele ăsta merge, pentru că înseamnă că mi-am făcut datoria. Vin părinții care au fost copii cu copiii lor’, spune ea cu mândrie.
Astăzi, Ana Ciotloș gestionează peste 22.300 de volume, dar biblioteca ei nu mai seamănă cu cea din 1991.
Deși clădirea este o reminiscență a fostului Castel Haller, în interior se petrec lucruri desprinse din viitor: în fiecare miercuri, mansarda răsună de entuziasmul copiilor de la Clubul de Robotică, proiect derulat împreună cu Fundația Progres.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO
Aici, copiii din sat, care nu au acces la cursurile scumpe de la oraș, învață limbaje de programare, cum funcționează senzorii de viteză sau semafoarele, sub îndrumarea Anei, care a învățat cot la cot cu ei să folosească Google Classroom.
Poate cel mai emoționant gest de ‘gherilă culturală’ al Anei a fost momentul în care a decis să scoată lectura din bibliotecă și să o ducă acolo unde sunt oamenii: la magazinul din sat.
‘Am citit ‘Micul Prinț’ în magazin. Timp de o săptămână, la ora 10 dimineața, mergeam acolo și citeam câte jumătate de oră. Oamenii au prins ideea și veneau special să asculte’, povestește Ana Ciotloș.
Inspirată de colegii de la Biblioteca Națională care citeau la metrou, Ana a demonstrat că ‘Micul Prinț’ poate opri timpul în loc chiar și într-o zi obișnuită de cumpărături la Albești, în ciuda cârcotelilor unora.
Mulți spun despre Ana Ciotloș că a creat și menținut la Albești un adevărat ‘ecosistem social’: Clubul ‘Carte pentru minte și inimă’, unde 25 de adulți și copii se întâlnesc pentru a discuta lecturi care contează; ‘Fetele Neînfricate’ – un grup de adolescente unde se discută despre feminitate, încredere și valori, departe de mirajul ‘buzelor umflate’ și al modei de pe rețelele sociale; ‘Sfoara Virtuală’, o rețea de prietenie cu bibliotecari din toată țara și din Republica Moldova, formată în pandemie la inițiativa unei colege din Brașov, unde bibliotecarii își citesc povești pe WhatsApp pentru a alunga singurătatea.
Recunoașterea performanței a venit și sub formă de finanțare europeană, Biblioteca Albești fiind inclusă oficial în proiectul de transformare în hub de dezvoltare a competențelor digitale, finanțat prin PNRR. Cu un buget generos la nivel de consorțiu (437.000 euro), biblioteca va fi dotată cu echipamente informatice de ultimă generație.
Aici, bibliotecara va deveni formator pentru cetățeni, de la tineri la vârstnici, locuitorii vor învăța să navigheze în lumea digitală, transformând vechiul bastion al grofului Haller într-un far al modernității.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO
Prin acest exemplu de la Albești, în zona sud-est a județului Mureș cultura nu se mai află pe lista de ‘pierderi acceptabile’, întrucât biblioteca rurală de aici a reușit să supraviețuiască în mod miraculos nu doar timpului, ci și deciziilor administrative dureroase.
Într-o epocă în care satele românești își închid porțile bibliotecilor sub presiunea digitalizării și a lipsei de fonduri, la Albești acest ultim bastion al unui fost castel nobiliar a devenit centrul unei rezistențe neașteptate.
În ciuda performanțelor sale remarcabile, bibliotecara din comuna Albești, Anca Ciotloș, a scăpat în ultima clipă de la ghilotina tăierilor de personal.
Primarul comunei Albești, Nicolae Șovrea, a recunoscut cu onestitate momentul de cumpănă în care a fost pus în fața reducerilor de personal din aparatul administrativ: ‘Primul impuls a fost să desființăm postul de bibliotecar. Deși ne-am gândit că am comite o ‘crimă’, spre rușinea mea’.
În urma numeroaselor frământări, de a alege pe cine să dea afară, cumpănind între faptul că biblioteca nu aduce venituri materiale, spre deosebire de custodele Muzeului Petofi Sandor, care are încasări consistente, Șovrea a decis, în cele din urmă, că dacă vor exista tăieri de personal, acestea se vor face din aparatul administrativ.
Salvarea simbolică a venit mai ales din performanța individuală a bibliotecarei, dar și în urma deciziei guvernamentale providențiale, așa cum o numește primarul.
În februarie 2026, Guvernul a decis ca posturile din cultură să fie exceptate de la calculul de reducere a schemelor de personal pentru primării și consiliile județene. Această modificare legislativă a acționat ca un scut pentru instituțiile culturale, inclusiv pentru Biblioteca din Albești, asigurându-se că procentele de reducere aplicate aparatului administrativ nu vor duce la închiderea bibliotecilor sau muzeelor rurale care încă mai funcționează.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO
Astfel, bibliotecara din Albești nu a rămas în funcție doar ca un act de bunăvoință locală, ci ca o confirmare a faptului că statul a înțeles, în ultimul ceas, că nu poți face economie sacrificând educația unei comunități.
Clădirea din Albești, care adăpostește astăzi mii de volume, este încărcată de istorie. Aici era, odinioară, intrarea pe domeniul castelului deținut de groful Haller. Locul în care astăzi copiii răsfoiesc cărți, pe vremuri era poarta de intrare pe domeniul nobiliar, în spatele căreia se întindeau parcuri și un lac, amintite acum doar de o gravură veche dintr-o carte de istorie.
Din 2009, administrația publică locală a înțeles că această ruină simbolică trebuie să rămână în picioare, astfel, printr-o renovare masivă, acoperișul a fost refăcut, iar mansarda a fost transformată într-un spațiu modern care îi lasă impresionați pe cei care îi trec pragul.
Însă pereții, oricât de frumoși, ar fi rămas reci fără sufletul care îi anima, bibliotecara Anca Ciotloș, care a demonstrat că nu este doar un custode de cărți, ci un manager cultural de elită.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO
Evaluată drept cea mai performantă din județ în mediul rural, și distinsă cu Premiul ‘Monica Andriesei’ – 2025, ea a demonstrat că un om dedicat poate schimba destinul unei întregi comunități.
‘Bibliotecara noastră are niște proiecte proprii și a fost receptivă la tot ceea ce a ieșit pe piața cititului, inclusiv aplicarea proiectului BiblioNet, dotarea cu calculatoare. Iar copiii au început să o caute mult mai des, mai ales că-i ajută și la pregătirea lecțiilor și a avut niște generații chiar studioase, care fac sau au făcut mândria școlii și mândria comunei. Deci suntem pe un făgaș cât de cât normal și ceea ce face doamna bibilotecară e de apreciat. Apreciem atât noi, cât și părinții copiilor și nu ascund, că nu e o noutate, dar încă are abonați și din rândul persoanelor vârstnice’, a subliniat Nicolae Șovrea.
Edilul a precizat că bibliotecara Ana Ciotloș este foarte atentă și la evenimentele culturale naționale, cum ar fi Ziua Culturii Naționale, când organizează fel de fel de întâlniri, atât cu copiii, cât și cu adulții.
‘A avut loc o activitate mare în anii trecuți, când organiza un festival internațional, ‘Concurs de poezie Mihai Eminescu’, la care participau sau au participat grupuri de la școli din județ, dar și din județele vecine și chiar din Republica Moldova. Am avut vreo trei ediții foarte reușite, dar spre regretul meu și poate și din vina mea, am renunțat la festival, deși a fost o emulație fantastică. Am primit aprecieri din partea județului, a celor implicați în cultură din județ, că noi, o comună, reușim să facem asemenea lucruri pe care nu le fac orașele sau municipiile din județ. Suntem mulțumiți și apreciem ceea ce face. Poate folosesc des cuvântul apreciere, dar cererea este încă pozitivă din partea Bibliotecii Județene, din partea școlilor generale din Albești și din Sighișoara, căci sunt mulți copii care studiază în Albești și la școli din municipiul Sighișoara, care este foarte aproape de noi’, a afirmat primarul Nicolae Șovrea.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO
Secretul succesului de la Albești stă în adaptare. Bibliotecara a înțeles rapid că pentru a atrage copiii într-o lume a ecranelor, biblioteca trebuie să devină partenerul lor.
Prin proiectul BiblioNet, instituția a fost dotată cu calculatoare, devenind locul unde elevii își pregătesc lecțiile sub îndrumare.
Așa cum recunoștea și primarul, activitățile bibliotecarei au depășit demult granițele comunei, de la Festivalul Internațional de Poezie ‘Mihai Eminescu’, care aducea grupuri de elevi chiar și din Republica Moldova, până la lansări de carte unde sala devenea neîncăpătoare pentru părinți, copii și critici literari veniți din județele vecine. Astfel, biblioteca a pus Albeștiul pe harta culturii vii.
‘S-a mirat autoarea când a văzut că erau așa de mulți că nu încăpeau în bibliotecă. Sala s-a umplut de copii și de părinți’, povestește primarul, amintind de o lansare de carte recentă.
Ana Ciotloș crede că succesul unei biblioteci rurale depinde de Primărie și de Consiliul local, dar mai ales de bibliotecar.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO
‘Ca bibliotecar trebuie să fii implicat cu dăruire, să pui tot sufletul și cunoașterea ta. Pentru că pui suflet, dar trebuie să știi și să comunici cu lumea, să comunici, să fii aproape, să empatizezi cu oamenii. Deci nu numai să aștepți să vină cineva să îți dea. Trebuie să te implici’, consideră Ana Ciotloș.
Prin acest exemplu, la Albești, s-a demonstrat un adevăr simplu, dar rar: când omul sfințește locul, nici măcar crizele economice nu pot stinge lumina dintr-o bibliotecă.
