Proiectul ‘BiblioHub’, cu o valoare totală de 3,5 milioane de lei, finanțat prin PNRR și încheiat în iunie 2026, a însemnat modernizarea și digitalizarea a 29 de biblioteci publice din județul Vaslui.
Astfel, în ultimii trei ani, au fost renovate și dotate cu echipamente IT sediile unor instituții din rețeaua județeană, respectiv Biblioteca Județeană Vaslui, Biblioteca Municipală Huși și Biblioteca Comunală Fălciu, iar alte 26 de biblioteci publice comunale au fost echipate cu tehnologie digitală de ultimă generație, devenind prin implementarea proiectului puncte de acces la educație și servicii digitale pentru comunitățile locale.
Județul Vaslui a fost printre primele din țară care au accesat fondurile din PNRR prin Consiliul Județean, instituție care a avut rolul de lider de parteneriat și a asigurat managementul general al proiectului, coordonarea activităților, monitorizarea implementării și relația cu autoritatea finanțatoare. Un alt obiectiv al proiectului a fost formarea competențelor digitale pentru aproximativ 3.000 de cursanți validați, care au dobândit astfel abilități de utilizare a tehnologiei în viața de zi cu zi, în procesul de educație și în activitatea profesională.
‘Prin acest proiect, bibliotecile din județul Vaslui au fost transformate în spații moderne de învățare și incluziune digitală, accesibile tuturor categoriilor de vârstă. Dincolo de modernizarea infrastructurii, proiectul asigură sustenabilitatea investiției prin transformarea bibliotecilor în centre comunitare de învățare continuă, în care vor continua să se desfășoare cursuri, ateliere și activități educaționale. Prin urmare, rezultatele cursului confirmă faptul că dezvoltarea competențelor digitale oferă oamenilor șansa la o viață mai bună, contribuie la consolidarea unei comunități mai unite și sprijină construirea unui Vaslui pregătit pentru viitor’, au transmis reprezentanții Consiliului Județean Vaslui, la finalizarea proiectului.
Gândit pentru a reduce decalajul digital dintre mediul urban și rural și pentru facilitarea accesului egal la educație, informație și servicii digitale, proiectul înseamnă o șansă reală pentru revigorarea bibliotecilor publice, dar trebuie să reprezinte și un moment de analiză și de reflecție pentru autoritățile locale, care au datoria să susțină funcționarea acestor instituții și pe viitor.
Conducerea Bibliotecii Județene ‘Nicolae Milescu Spătarul’ Vaslui consideră că pentru a fi eficient pe termen lung, proiectul ‘BiblioHub’ trebuie să fie dublat de investiții constante.
‘Așa cum la începutul anilor 2010 ‘Biblionet’ a reprezentat o gură de oxigen pentru bibliotecile publice din România, un program finanțat prin Fundația Bill și Melinda Gates, care a însemnat o sumă de aproximativ 30 de milioane de euro, acum, în perioada 2023-2026, programul ‘BiblioHub’ a reprezentat o altă revigorare. Din când în când, în cadrul oricărei instituții, trebuie să vină câte un impuls care să ducă la reactivarea angajaților și la reactivarea instituției. Această reactivare nu poate fi făcută fără o primenire a bazei materiale, fără o pregătire suplimentară a lucrătorilor din instituții și fără o direcție coerentă spre care știm că ar trebui să se îndrepte în mod firesc biblioteca publică’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Bibliotecii Județene Vaslui, Gelu Bichineț.
Acesta subliniază că aceste biblioteci cu dotări moderne trebuie să fie folosite, accesate de cât mai mulți utilizatori din rândul comunităților respective.
‘După încheierea programului ‘Biblionet’, încă doi, trei ani biblioteca publică a fost centru cultural al comunităților. Încet-încet această tendință s-a estompat și iată că prin ‘BiblioHub’ a început, practic, o nouă reactivare a bibliotecii publice. Această reactivare a durat pe perioada derulării proiectului, sigur va mai dura încă un an-doi, dar niște oameni care gândesc în perspectivă, în mod firesc ar trebui să se întrebe ce urmează, care este pasul următor? Degeaba facem dotări în bibliotecile publice, degeaba aducem aparatură, dacă asta nu este pusă în slujba celui care intră în bibliotecă. Cel care intră în bibliotecă nu neapărat pentru a citi, pentru a împrumuta documente. Și în slujba celui care dorește să-și schimbe perspectiva de abordare a relației cu tot ceea ce înseamnă acest mega-univers informațional’, a adăugat Gelu Bichineț.
În opinia sa, este important ca bibliotecile să rămână deschise și să nu ajungă, chiar și modernizate, să pună lacătul pe uși din cauza lipsei de susținere din partea autorităților locale. Esențial, spune Bichineț, este nu ca bibliotecile să se modernizeze și mai mult, ci să fie menținute ca spații în care oamenii să se adune cu drag. Acest lucru se poate face prin continuarea cursurilor începute, ceea ce ar menține legătura cu utilizatorii și mai ales prin investiția primordială, cea în resursa umană, prin grija arătată pentru bibliotecar și prin recunoașterea rolului său deosebit în comunitate.
El subliniază că biblioteca viitorului nu trebuie să ‘stea în pixul politicienilor’ și să nu mai depindă de bugetele dirijate de factorul politic.
‘Prin intermediul dotărilor, odată pot fi continuate cursurile cu cei care au început deja inițierea în utilizarea tehnicii de calcul. Prin intermediul acestei aparaturi se pot iniția noi cursuri care să vină ca un răspuns al nevoii pe care o au oamenii din comunitățile respective. Și prin intermediul aparaturii poate fi dezvoltată infrastructura bibliotecii care să vină direct în sprijinul cititorului. Adică nu facem saltul către e-book-uri deodată, nu facem saltul către biblioteca în format digital, dar facilităm o căutare pentru cel care nu are acasă device-urile necesare pentru a accesa anumite informații. Mi-aș dori ca biblioteca viitorului să nu stea în pixul politicienilor. Mi-aș dori ca biblioteca viitorului să nu depindă de niște bugete dirijate în mod arbitrar de către factorul politic. Biblioteca viitorului mi-aș dori să fie acel loc sfânt în care omul să vină, iar factorul politic să dirijeze fondurile necesare spre bibliotecă pentru achiziții de carte, pentru activități culturale, pentru lansări, pentru tot felul de proiecte care sunt pentru cetățeni. Biblioteca viitorului nu este neapărat o bibliotecă în format electronic, poate fi o bibliotecă tradițională, e mai puțin important deocamdată. Biblioteca viitorului trebuie să existe, iar în momentul de față, dacă în Occident sunt cozi la bibliotecă, dacă în China bibliotecile au milioane de documente și sunt pline de dimineață până seara, în România biblioteca e ultima și din punct de vedere al finanțării, pentru derularea activitățiii proprii, dar și în ceea ce privește salarizarea angajaților. Biblioteca oferă posibilitatea să fii un bun angajat, îți dă posibilitatea să lucrezi într-un mediu total diferit de toate celelalte medii culturale, dar în același timp trebuie să ai și posibilitatea să trăiești din munca pe care o desfășori’, a mai argumentat Gelu Bichineț.
În Muntenii de Jos, comună situată lângă municipiul Vaslui, funcționează Biblioteca ‘Eugenia Moldoveanu’, inclusă în programul de modernizare ‘BiblioHub’. Pe lângă dotările din cadrul proiectului, biblioteca primește anual bani pentru achiziția de carte. Primarul Iulian Lazăr susține că deși provocările financiare sunt mari, se pot găsi bani, dacă se dorește, și pentru cultură, un sector văduvit în țara noastră.
‘De când am preluat mandatul de primar, m-am ghidat după câteva axe: cultură, educație, credință, muncă și bun-simț. Consider că aceste biblioteci au un rol primordial în comunitățile noastre, mai ales cele din zona rurală, pentru că vin în sprijinul copiilor, care prin cunoaștere se dezvoltă frumos. Cu siguranță, atunci când există voință, se găsesc bani și pentru activitățile culturale. Am reușit să alocăm pentru achiziția carte câte 10.000 – 15.000 de lei în fiecare an și astfel biblioteca noastră are mereu volume noi, are cu ce să-i primească pe cei care vor să-i treacă pragul’, a menționat, pentru AGERPRES, Iulian Lazăr.
Atât copiii cât și adulții din comună vin cu plăcere la bibliotecă, căci instituția oferă activități pentru toate vârstele. Sufletul bibliotecii este Gina Petrea, cea care pregătește evenimentele culturale și care știe cum să-i atragă pe cei mici către carte, dar și cum să-i adune pe cei mai în vârstă într-un loc al poveștilor și al amintirilor. Ține pasul cu lumea aflată în continuă dezvoltare, dar nu uită niciodată că dragostea pentru lectură se cultivă de la vârste fragede, iar legătura care dăinuie în timp e cea în care pui pasiune, răbdare și o parte din ființa ta.
‘Bibliotecarul are un rol special în comunitate, mai ales în comunitățile mici. Este mentor, sprijin la nevoie, uneori chiar și psiholog. Trebuie să ai o vorbă bună pentru fiecare, trebuie să știi cum să-i îndrumi pe cei care intră în bibliotecă. Îmi place să lucrez cu copiii și am foarte multe amintiri legate de activitățile noastre. Una dintre cele mai dragi este legată de copiii care mă așteptau în fața bibliotecii deși i-am anunțat că o să am câteva zile libere. Au stat acolo crezând că mă răzgândesc. Pentru comunitatea noastră, biblioteca înseamnă ușa care este mereu deschisă pentru copilul timid care găsește primul curaj într-o poveste, pentru bunicul care vine să răsfoiască un ziar sau o carte sau pentru tinerii care descarcă un CV ori învață pentru examen. Biblioteca din Muntenii de Jos e inima care bate în ritmul oamenilor ei. Fără bibliotecă, avem case, cu biblioteca noastră, avem acasă’, a spus, pentru AGERPRES, bibliotecara Gina Petrea.
Odată cu implementarea proiectului ‘BiblioHub’, instituția s-a modernizat, oferă servicii diversificate și continuă să fie un liant în comunitate. Este o dovadă că omul sfințește locul și că, în lipsa unor strategii mai bine gândite la nivel național în ceea ce privește viitorul bibliotecilor, reușita poate veni cu puțin efort depus în plan local.
