De la biblioteca ”open access”, la biblioteca văzută ca templu al cunoașterii, al învățăturii, dar și ca sprijin intelectual și emoțional pentru comunitate, bibliotecarii din țară analizează, în aceste zile, la Brașov, realizările, perspectivele și provocările cu care se confruntă acest domeniu, în cadrul celei de a XXXVI-a ediții a Conferinței Naționale a Asociației Bibliotecarilor din România (ABR).
”Biblioteca este o instituție generoasă, deschisă la nou, dar care, în același timp, conservă, deoarece aceasta este una dintre funcțiile sale principale, aceea de a conserva trecutul, istoria, tradițiile, moștenirea culturală, de a conserva patrimoniul, adică publicațiile pe care le avem, indiferent de formatul pe care acestea se află – fizic sau digital”, a declarat marți, pentru AGERPRES, președintele ABR, Carmen-Leocadia Pesantez Pozo.
Potrivit acesteia, evenimentul de la Brașov reprezintă un prilej pentru schimbul de idei și de bune practici între specialiști, atât din țară, cât și din străinătate, dar și pentru a evidenția realizările și provocările din domeniu.
După ce, la edițiile anterioare, temele conferinței au fost legate de tehnologie – accesibilitate și inovare (în urmă cu doi ani), respectiv Inteligența Artificială (anul trecut), la ediția actuală organizatorii au căutat o temă care să reflecte un echilibru între biblioteca de tip ”acces deschis” (open access) și biblioteca văzută ca ”spațiu de colaborare și de refugiu intelectual și emoțional”.
În context, președinta ABR a subliniat că ”indiferent dacă este o societate rurală sau urbană foarte modernă, avem nevoie de biblioteci” și întotdeauna vor exista bibliotecari, ”indiferent cum se vor numi”, menționând că, în pofida salariilor nu tocmai atractive și a constrângerilor legale, există numeroși tineri care doresc să profeseze în acest domeniu.
”Actul educațional și cultural se creează avându-l ca partener pe bibliotecar sau pe specialistul care lucrează în biblioteci indiferent cum s-ar numi acesta. Indiferent dacă este o societate rurală, urbană foarte modernă, avem nevoie de biblioteci. Poate cândva ne vom numi altfel, termenul se va dezvolta și în funcție de noile tehnologii, profesia de bibliotecar probabil se va numi agent de formare, vector de cunoaștere. (…) Tinerii vin la noi, tineri cărora le place munca de bibliotecă, dar legislația îi limitează deoarece anumite articole de lege nu le permit să se angajeze deoarece nu au experiența necesară. Am foarte mulți colegi care sunt licențiați în alte domenii, dar au dorit o reconversie profesională și noi, bibliotecile mari, livrăm cursuri de formare”, a spus președinta ABR.
Totodată, ea a subliniat rolul bibliotecii de ”a aduna împreună membrii comunității”, menționând că, din păcate, mediul rural a rămas, din acest punct de vedere, într-un fel de con de umbră.
”Mediul rural, din păcate, a fost lăsat într-un con de umbră, a venit și pandemia, care și mai mult a acutizat aceste umbre, iar noi încercăm, pe cât se poate, să ajutăm. Asociația noastră adună împreună toate bibliotecile – cele naționale, universitare, școlare și publice. Cele mai afectate sunt bibliotecile publice rurale și cele școlare. Extrem de multe au fost desființate. Cu ani în urmă, am avut mii de biblioteci, care, însă, au fost desființate în zona rurală, dar și cea urbană. A fost problema lipsei de personal, a lipsei de finanțare, de sprijin. Marile biblioteci pot crea parteneriate, colaborări cu firme mari, însă, din păcate, la bibliotecile mici este mai greu. Ele nu sunt insignifiante, sunt extrem de importante pentru că (…) biblioteca era, pe vremuri, un loc de întâlnire, un fel de șezătoare. Bibliotecile mari, care au spații generoase, le pun și azi la dispoziție pentru cursuri de formare practice – de calculatoare, de creare de povești digitale, de storytelling pentru copii, dar și de țesut, cusut sau de a duce mai departe tradiția creării iei românești și, în acest fel, adună cumva împreună membrii comunității. În mediul rural, dascălii, bibliotecarii erau importanți pentru comunitate, iar oamenii mergeau la bibliotecă așa cum mergeau duminică la biserică. Azi, oamenii suferă că multe dintre acestea au fost desființate”, a afirmat Carmen-Leocadia Pesantez Pozo.
Conferința Națională a Bibliotecarilor din România 2026 se desfășoară în perioada 1 – 4 septembrie, deschiderea oficială fiind programată să aibă loc miercuri la Aula Universității Transilvania Brașov.
