Preşedintele american în exerciţiu Joe Biden a retras Cuba de pe lista neagră a statelor care susţin terorismul cu scopul de a ”încuraja” negocieri sub egida Bisericii Catolice în vederea eliberării unui ”număr important” de deţinuţi politici pe insulă, anunţă marţi un oficial american de rang înalt. relatează AFP.
Această decizie a preşedintelui american, oficializată într-un Memorandum publicat de către Casa Albă, este un ”gest de bunăvoinţă”, anunţă această sursă.
Ea declară că speră la eliberări foarte rapide, înainte de depunerea jurământului, luni, de către Donald Trump, al cărui partid susţine o linie foarte dură împotriva autorităţilor comuniste cubaneze.
Cu câteva zile înainte de a-i preda puterea lu Joe Biden, în ianuarie 2021, fostul şi viitorul preşedinte republican a luat exact decizia inversă, de a introduce Cuba pe această listă pe care se află Coreea de Nord, Iranul şi Siria.
Este posibil ca Donald Trump să reintroducă Cuba pe listă după ce revine la putere.
Viitorul său şef al diplomaţiei, senatorul republican din Florida Marc Rubio, şi-a construit întreaga carieră politică sprijindu-se pe diaspora cubaneză anticastristă.
Părinţii săi au fugit din Cuba în Statele Unite în 1956, cu trei ani înainte de instalarea la putere a lui Fidel Castro.
”PĂRERE ÎMPĂRTĂŞITĂ”
Joe Biden a anunat marţi ale două măsuri unilaterale menite să susţină negocieri care au loc în prezent sub egida Bisericii Catolice cu privire la persoane încarcerate în urma unor manifestaţii antiguvernamentale în iulie 2021.
Preşedintele democrat a suspendat, pe de o parte, posibilitatea depunerii unor plângeri în tribunale americane cu privire la exproprieri în Cuba şi a ridicat, pe de altă parte, anumite restricţii financiare.
Senatorul din Texas Ted Cruz, un republican, a denunţat imediat drept ”inacceptabilă” decizia retragerii Cubei de pe lista statelor care susţin terorismul.
El l-a acuzat pe Joe Biden de ”subminarea” activităţii viitorului Guvern al lui Donald Trump şi Congresului majoritar republican.
Întrebat dacă nu-l leagă la mâini pe viitorul preşedinte republican cu şase zile înainte să depună jurământul, oficialul de rang înalt citat a dat asigurări că există ”o părere larg împărtăşită în ambele partide (democrat şi republican) că nimeni nu ar trebui să fie deţinut fără motiv în Cuba”.
Potrivit unor date oficiale, aproximativ 500 de persoane au fost condamnate la pedepse de până la 25 de ani de închisoare cu privire la o participare la manifestaţiile de la 11 şi 12 iulie 2021, cele mai importante de la Revoluţia castristă din 1958.
ONG-uri şi Ambasada Statelor Unite în Cuba înegistrează în total 1.000 de ”deţinuţi politici” pe insulă.
Guvernul cubanez neagă existenţa deţinuţilor politici şi acuză opozanţii de faptul că sunt ”mercenari” în solda Washingtonului.
