Bastionul Crăișor din Cetatea Oradea a fost reabilitat printr-un proiect de aproximativ 18 milioane de lei, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și va intra în circuitul turistic al municipiului începând de luna viitoare.
Fot
Foto: (c) Primăria Oradea
Primarul municipiului Oradea, Florin Birta, a precizat miercuri, la finalizarea lucrărilor, că proiectul a beneficiat de fonduri europene în valoare de aproximativ 10 milioane de lei, contribuția locală fiind de aproximativ 8 milioane de lei.
Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES FOTO
‘Prin acest proiect au fost scoase la lumină minunățiile pe care le vedeți aici, iar bastionul va intra în circuitul turistic al municipiului Oradea’, a declarat Florin Birta.
Edilul a subliniat că investițiile europene au schimbat radical aspectul Cetății Oradea.
Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES FOTO
‘Până în prezent, Primăria municipiului Oradea, prin diferite proiecte de finanțare europeană, a investit aproximativ 25 de milioane de euro în Cetatea Oradea. Dacă cetatea arată astăzi așa cum arată, față de ce era acum 20 de ani, acest lucru se datorează în principal fondurilor europene’, a afirmat Birta.
Proiectul a fost finanțat pe componenta C11 – Turism și cultură din PNRR, dedicată promovării celor 12 rute turistice culturale.
În Cetatea Oradea, mai sunt de reabilitat Bastionul Aurit, Bastionul Roșu și trei curtine, iar municipalitatea intenționează să caute noi surse de finanțare europeană.
Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES FOTO
Managerul proiectului, Mihaela Neag, a evidențiat amploarea lucrărilor, dar și componenta arheologică a acestora.
Potrivit acesteia, bastionul își datorează numele principelui Sigismund, cunoscut de locuitorii acelor vremuri sub numele de Crăișorul.
Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES FOTO
Pe parcursul intervențiilor, în interiorul bastionului, care are o suprafață desfășurată de aproximativ 1.700 de metri pătrați, au fost decopertați 10.500 de metri cubi de pământ, ceea ce a permis realizarea unor cercetări arheologice ample.
Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES FOTO
‘Nu am mai avut până acum o asemenea lucrare, cu scoaterea unei cantități atât de mari de pământ. Iar dacă plouă, în câteva minute, chiar și în cazul unei acumulări foarte mari de apă, nu o să vedeți deloc apă, pentru că aici a fost realizat un sistem de drenaj foarte bun, chiar prin pavaj. E meritul constructorilor’, a spus Mihaela Neag.
Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES FOTO
Ea a evidențiat și descoperirile arheologice făcute cu acest prilej: elemente de piatră care provin din catedrala gotică, două ghiulele încastrate în zidărie, obiecte din sticlă, pipe, ceramică și alte materiale istorice.
Cea mai spectaculoasă descoperire este, potrivit managerului de proiect, una dintre statuile apostolilor care au susținut coloanele altarului fostei catedrale gotice.
Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES FOTO
Reabilitarea bastionului a presupus și folosirea unor materiale compatibile cu construcția istorică, inclusiv cărămidă veche recuperată din demolări.
‘Am adus din Ungaria, din România, din toate orașele unde am găsit demolări de construcții vechi’, a explicat dirigintele de șantier, Ioana Bob, menționând că, în cadrul lucrărilor, a fost pusă în valoare și structura originală a drumului de rond, inclusiv elementele defensive ale bastionului.
Contractul de finanțare a fost semnat în anul 2022, iar lucrările au fost executate, începând din septembrie 2023, de grupul de firme Selina.
