Cele trei decenii de programe de cooperare transfrontalieră România-Ungaria au însemnat nu doar investiții în infrastructură și servicii, ci și construirea unor parteneriate durabile între instituții și comunități din cele două țări, una dintre principalele lecții pentru viitor fiind aceea că problemele comune ale regiunilor de frontieră trebuie abordate împreună, a declarat, pentru AGERPRES, subsecretarul de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), bihoreanul Gabriel Traian Ghilea.
”În acești ani s-au construit nu numai infrastructură și servicii, ci și parteneriate reale între spitale, autorități locale, universități, instituții culturale, organizații și comunități. Iar aceasta este poate una dintre cele mai importante moșteniri ale programelor Interreg dintre România și Ungaria: capacitatea de a aborda împreună probleme care nu se opresc la frontieră”, a afirmat Gabriel Traian Ghilea, care coordonează în cadrul MDLPA programele de cooperare transfrontalieră România-Ungaria și România-Serbia.
În cei 30 de ani de programe transfrontaliere, începând din 1996, cooperarea dintre România și Ungaria a susținut intervenții în domenii precum sănătatea, mobilitatea și accesibilitatea, protecția mediului, ocuparea forței de muncă, cultura și patrimoniul, turismul și cooperarea instituțională.
Subsecretarul de stat consideră că impactul acestor programe nu trebuie evaluat doar prin proiecte individuale sau prin valoarea investițiilor, ci mai ales prin efectul cumulat asupra comunităților de frontieră.
”Ceea ce contează este efectul cumulat: servicii mai bune pentru cetățeni, instituții care au învățat să lucreze împreună și o experiență de cooperare pe care astăzi putem construi”, a spus Ghilea.
În opinia sa, această experiență reprezintă una dintre bazele pregătirii viitorului program Interreg România-Ungaria pentru perioada 2028-2034. Procesul de elaborare a început deja, iar în această etapă sunt analizate teritoriul, rezultatele programelor anterioare și actuale, precum și nevoile și oportunitățile regiunii transfrontaliere.
La 1 septembrie 2026 a avut loc la Oradea prima reuniune a Comitetului de Programare pentru pregătirea viitorului capitol Interreg România-Ungaria, fiind aprobat cadrul metodologic pe baza căruia va fi conturat noul program.
Ghilea a subliniat că este prea devreme pentru a fi anunțate domenii de finanțare certe pentru perioada 2028-2034, procesul aflându-se încă în etapa de analiză și consultare. Energia verde, sănătatea, cultura și turismul, domenii importante în actualul program, vor fi evaluate în continuare, în paralel cu provocări noi pentru regiunea de frontieră.
Printre acestea se numără conectivitatea și mobilitatea transfrontalieră, digitalizarea, schimbările demografice, competitivitatea și adaptarea la schimbările climatice.
”Nu vrem să pornim de la o listă de domenii și apoi să căutăm proiecte care să se potrivească. Logica trebuie să fie inversă: pornim de la nevoile și oportunitățile comune ale teritoriului, identificăm unde cooperarea România-Ungaria poate produce o schimbare reală și, pe această bază, construim viitorul program”, a explicat subsecretarul de stat.
În același timp, actualul Program Interreg VI-A România-Ungaria 2021-2027 a ajuns la un grad de lansare de 100%, ceea ce înseamnă că întreaga alocare disponibilă a fost deja lansată prin apelurile de proiecte și operațiunile prevăzute. În consecință, nu mai sunt planificate noi apeluri de proiecte în cadrul actualei perioade de programare.
Accentul se mută acum pe implementarea și monitorizarea proiectelor deja selectate și pe obținerea rezultatelor asumate, experiența acestora urmând să contribuie la pregătirea viitorului program.
‘Pentru noi este important ca aceste două procese să fie legate: experiența și rezultatele proiectelor actuale trebuie să ne ajute să construim mai bine viitorul program’, a mai declarat Gabriel Traian Ghilea.
Programul Interreg România-Ungaria acoperă, pe partea românească, județele Bihor, Arad, Timiș și Satu Mare, precum și patru județe de frontieră din Ungaria.
