Majoritatea râurilor din bazinul hidrografic Crișuri înregistrează minime istorice, iar debitele au scăzut accentuat în județele Bihor și Arad, a anunțat joi, într-un comunicat, Administrația Bazinală de Apă (ABA) Crișuri.
Situația este cauzată de temperaturile ridicate, lipsa precipitațiilor semnificative și seceta prelungită. Potrivit ABA Crișuri, în județul Bihor două cursuri de apă au secat, patru stații hidrometrice au înregistrat noi minime istorice, iar în mai multe localități au fost introduse restricții la alimentarea cu apă.
Pe Crișul Repede, la stația hidrometrică Oradea, debitul este de numai 2,78 metri cubi pe secundă, adică aproximativ 11% din debitul mediu multianual pentru această perioadă, de 24,41 metri cubi pe secundă. În amonte, debitul măsoară 1,70 metri cubi pe secundă la Vadu Crișului și 0,75 metri cubi pe secundă la Ciucea, confirmând reducerea semnificativă a scurgerii pe sectorul superior și mijlociu al râului.
În bazinul Barcăului, situația este și mai gravă. La Sălard, debitul este de doar 0,380 metri cubi pe secundă, echivalentul a circa 7% din media multianuală, iar la Nușfalău și Marca au fost înregistrate debite de numai 0,014, respectiv 0,034 metri cubi pe secundă.
Și pe Crișul Negru debitele au scăzut puternic. La Zerind au fost măsurați 2,10 metri cubi pe secundă, aproximativ 10% din media multianuală, în timp ce la Tinca debitul este de 1,24 metri cubi pe secundă, iar la Talpoș de 0,95 metri cubi pe secundă.
În județul Arad, râurile Valea Mare, la stația Târnova, și Timercea, la stația Tăut-Timercea, au ajuns la debit zero, ceea ce înseamnă lipsa totală a curgerii apei în sectoarele monitorizate. Alte cursuri de apă din Bihor și Arad se află la limita secării, cu debite cuprinse între 0,01 și 0,03 metri cubi pe secundă.
ABA Crișuri precizează că la patru stații hidrometrice din Bihor au fost depășite minime istorice. Pe Valea Roșia, la stația Pocola, a fost coborât minimul consemnat în 1969, iar pe râurile Holod și Bistra au fost depășite recorduri înregistrate în anii 2024, 2025 și, respectiv, 1961. În unele cazuri, valorile actuale sunt mai mici decât cele înregistrate în urmă cu peste șase decenii.
Efectele secetei se resimt și în alimentarea cu apă a populației. Restricții au fost introduse în localitatea Meziad, în orașul Săcueni și în mai multe sate din comuna Popești, unde apa este furnizată după program și cu presiune redusă.
‘Nu este un motiv de panică, dar este o situație pe care trebuie să o tratăm cu seriozitate. Îndemn populația, operatorii regionali de apă și agenții economici să folosească apa cu responsabilitate și să evite risipa’, a declarat directorul ABA Crișuri, Pasztor Sandor.
Acesta a subliniat că instituția monitorizează permanent evoluția debitelor și aplică măsurile prevăzute în Planul de măsuri pentru perioada de secetă hidrologică.
‘Continuăm să monitorizăm permanent situația și, acolo unde se impune, aplicăm măsurile necesare’, a adăugat directorul ABA Crișuri.
Potrivit instituției, principalele lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Crișuri au în prezent un grad mediu de umplere de aproximativ 42%. Rezervele existente permit asigurarea alimentării cu apă și gestionarea resurselor în condiții de siguranță, însă impun o exploatare prudentă, în funcție de evoluția secetei hidrologice. Planul de măsuri este actualizat săptămânal, în funcție de situația din teren.
