Bihorul trebuie să treacă de la evacuarea excesului de apă la stocarea resurselor pentru irigații, în condițiile în care precipitațiile au scăzut dramatic în ultimii ani, a declarat joi, în ședința Colegiului prefectural, directorul Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare Bihor, Claudiu Gligor.
Reutilizarea canalelor de desecare, amenajarea bazinelor agricole și instalarea unor rezervoare flexibile sunt câteva dintre soluțiile prezentate de acesta în situația privind apa în județ. Totodată, prefectul Marcel Dragoș consideră necesară modificarea legislației pentru simplificarea procedurilor de expropriere, astfel încât lucrările de infrastructură pentru transportul apei să poată fi realizate mai ușor.
‘Provocarea județului s-a inversat. De la desecare la gestionarea inteligentă a apei. Nu renunțăm la desecare, dar adăugăm retenția și stocarea, unde este sigur și posibil’, a spus acesta.
Potrivit datelor prezentate de Claudiu Gligor, în 2016, în județul Bihor s-au înregistrat 827 de litri de precipitații pe metrul pătrat, în timp ce în acest an, până în septembrie, cantitatea a fost de numai 116 litri pe metrul pătrat, o scădere de aproximativ 86%. Dacă în urmă cu zece ani sistemele de desecare evacuau anual circa 18,4 milioane de metri cubi de apă, în perioada 2022-2026 nu s-a mai pompat apă prin aceste sisteme.
Foto: Otilia Halunga/AGERPRES FOTO
În acest context, aproximativ 240 de kilometri din cei 3.000 de kilometri de canale existente în județ ar putea fi utilizați pentru stocarea și distribuirea apei. Regulamentele de exploatare au fost deja modificate, astfel încât apa să poată fi reținută în canale pe timpul verii, în loc ca acestea să fie golite.
În județ au fost realizate și primele două amenajări de irigații din ultimele trei decenii, care însumează 373 de hectare. Dintre acestea, 198 de hectare sunt recepționate și funcționale, iar lucrările pentru alte 175 de hectare urmează să fie finalizate în martie. Pentru anul viitor, suprafața pregătită pentru irigații prin măsura DR-26 este de 3.231 de hectare, iar împreună cu celelalte suprafețe incluse în proiecte, ținta estimată se apropie de 4.000 de hectare.
Deși interesul fermierilor pentru irigații este ridicat, extinderea sistemelor trebuie corelată cu resursele de apă disponibile. În condițiile debitelor insuficiente, alimentarea unei suprafețe de 15.000 de hectare nu poate fi garantată pentru anul viitor.
O soluție analizată pentru sudul județului, în special în zonele Mădăras, Salonta și Avram Iancu, vizează creșterea disponibilității apei din Crișul Negru. Potrivit reprezentantului ANIF, au fost inițiate discuții cu partenerii din Ungaria privind realizarea unui prag de fund sau a unui baraj mobil, cu o înălțime de aproximativ trei metri, care să permită ridicarea nivelului apei și reîncărcarea canalelor.
O asemenea investiție ar putea permite transportul apei gravitațional, fără costuri de pompare pentru stat sau fermieri. Dacă prizele existente ar putea fi alimentate corespunzător, suprafața deservită ar ajunge la 17.000-18.000 de hectare.
Printre soluțiile propuse se numără și stocarea apei în bazine amenajate de agricultori. În Bihor există deja 48 de astfel de acumulări, amplasate în apropierea unor surse de apă, canale sau foraje. Apa poate fi colectată în sezonul rece și primăvara, pentru a fi folosită în perioadele secetoase. ANIF poate oferi sprijin tehnic, inclusiv calcule privind capacitatea de retenție și studii gratuite pentru amenajarea bazinelor.
O altă variantă o reprezintă rezervoarele flexibile, cu o capacitate de până la 2.000 de metri cubi și o suprafață ocupată de aproximativ 600-700 de metri pătrați. Acoperite cu membrane rezistente, acestea limitează pierderile prin evaporare și pot asigura udări de salvare pentru 8-9 hectare în lunile iulie și august. Investițiile în asemenea soluții pot beneficia de finanțare prin intervenții din Planul Strategic, între care DR-26, DR-12 și DR-18, în condițiile prevăzute de programele respective.
Realizarea infrastructurii necesare transportului apei întâmpină însă și dificultăți administrative, legate de obținerea acordului proprietarilor de terenuri și de implicarea autorităților locale. Prefectul Marcel Dragoș a declarat că ar fi necesară elaborarea unui proiect legislativ care să simplifice procedurile de expropriere, pentru a facilita executarea lucrărilor.
Foto: Otilia Halunga/AGERPRES FOTO
‘În unele cazuri, proprietarii terenurilor nu doresc să își dea acordul pentru executarea lucrărilor, iar unele unități administrativ-teritoriale nu sunt dispuse să inițieze procedurile necesare. Cred că ar trebui lucrat la legislație astfel încât să devină prioritară, mai ales din cauza fenomenelor de secetă tot mai accentuate din ultimii ani’, a afirmat prefectul.
Adaptarea la noile condiții climatice presupune, astfel, atât investiții în infrastructura de irigații și soluții pentru stocarea apei, cât și o mai bună colaborare între instituțiile responsabile, autoritățile locale și agricultori. În condițiile în care seceta afectează tot mai puternic agricultura, folosirea eficientă a resurselor disponibile devine o prioritate pentru județul Bihor.
