SUA au prezentat aliaţilor propuneri pentru a permite un acord de pace între Rusia şi Ucraina, care includ termeni pentru încetarea luptelor, dar şi relaxarea sancţiunilor asupra Moscovei în cazul unei încetări durabile a focului, scrie vineri Bloomberg. Propunerea ar îngheţa efectiv războiul, teritoriile ucrainene acum ocupate de Rusia rămânând sub controlul Moscovei, iar aspiraţiile Kievului de a adera la NATO ar fi, de asemenea, scoase din discuţie. SUA doresc să asigure o încetare completă a focului în câteva săptămâni, iar aliaţii se vor reuni din nou la Londra săptămâna viitoare pentru a continua discuţiile.
Ridicarea sancţiunilor în timp ce Rusia continuă să ocupe zone întinse din Ucraina s-ar putea dovedi problematică pentru mai mulţi aliaţi ai Kievului. Eliminarea restricţiilor Uniunii Europene, inclusiv deblocarea activelor imobilizate, necesită sprijinul tuturor statelor membre, menţionează Bloomberg.
Contururile planului american au fost împărtăşite în timpul reuniunilor de joi de la Paris, potrivit unor oficiali europeni familiarizaţi cu această chestiune. Aceste persoane au refuzat să ofere detalii suplimentare, invocând caracterul confidenţial al discuţiilor, menţionează Bloomberg.
Washingtonul a transmis vineri poziţii contradictorii. Secretarul de stat american Marco Rubio a sugerat vineri dimineaţă că administraţia Trump este pregătită să renunţe de eforturile sale de a media o pace, dacă nu se înregistrează progrese rapide. Cu toate acestea, vicepreşedintele american JD Vance a declarat câteva ore mai târziu, la Roma, că este „optimist” cu privire la şansele de încheiere a războiului.
Discuţiile de joi de la Paris au inclus o întâlnire între preşedintele francez Emmanuel Macron şi emisarul american Steve Witkoff, precum şi discuţii între Rubio şi consilierii pentru securitate naţională şi negociatori din Franţa, Germania, Regatul Unit şi Ucraina.
GARANŢII DE SECURITATE PENTRU UCRAINA
Unul dintre oficiali a declarat că planurile, care trebuie discutate în continuare cu Kievul, nu ar reprezenta o soluţie definitivă, iar aliaţii europeni nu vor recunoaşte teritoriile ocupate ca fiind ruseşti. Oficialii au subliniat că este posibil ca Kremlinul să nu fie de acord să înceteze luptele şi că este esenţial ca Ucrainei să i se ofere garanţii de securitate pentru a se asigura că orice acord este viabil. Vineri, Rubio a declarat că garanţiile de securitate nu sunt o „dorinţă nelegitimă” din partea Ucrainei, dar că negociatorii nu au ajuns până acum la acest nivel de specificitate a discuţiei.
„Fiecare ţară suverană de pe Pământ are dreptul să se apere. Ucraina va avea dreptul să se apere şi să încheie orice acorduri pe care doreşte să le încheie pe o bază bilaterală cu diferite ţări”, a declarat el.
În urma unei convorbiri telefonice între Rubio şi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a declarat că Trump şi SUA „doresc ca acest război să se încheie şi au prezentat acum tuturor părţilor liniile generale ale unei păci viabile şi de durată”.
Kievul a fost deja de acord cu o încetare a focului, iar poziţia sa este că Moscova trebuie să fie şi ea de acord înainte de a discuta alte chestiuni, a declarat o persoană familiarizată cu acest subiect. La Paris, sarcina delegaţiei ucrainene a fost de a discuta despre modul în care va fi monitorizată orice încetare a focului, precum şi despre un contingent de menţinere a păcii, a declarat persoana respectivă.
Oficialii europeni au calificat reuniunile de la Paris drept constructive şi pozitive. Discuţiile au marcat cea mai recentă încercare a Europei de a influenţa rezultatul prin demonstrarea faptului că – împreună cu Kievul – sprijină pe deplin eforturile SUA de a pune capăt războiului şi că Rusia trebuie să demonstreze că este serioasă în ceea ce priveşte negocierea unei încetări a focului. La plecarea din Paris, Rubio a declarat reporterilor că speră că Marea Britanie, Franţa şi Germania vor putea ajuta la „mişcarea lucrurilor” către o decizie – dar a sugerat, de asemenea, că răbdarea SUA cu propriile eforturi de mediere este pe sfârşite.
„Nu vom continua cu acest efort săptămâni şi luni la rând”, a spus Rubio. „Trebuie să determinăm foarte rapid acum, şi mă refer la o chestiune de zile, dacă acest lucru este realizabil sau nu în următoarele câteva săptămâni. Dacă da, suntem implicaţi. Dacă nu, atunci avem alte priorităţi”, a punctat Rubio.
Discuţiile de la Paris s-au bazat, de asemenea, pe eforturile Franţei şi Regatului Unit de a forma o „forţă de reasigurare” postbelică în Ucraina, precum şi pe planurile de a se asigura că Kievul dispune de o armată cu resurse şi personal adecvate, ca parte a unui pachet de garanţii de securitate.
Oficialii de la Paris şi Londra speră ca această propunere să demonstreze că Europa este serioasă în privinţa angajării propriilor resurse pentru viitorul postbelic al Ucrainei şi să îl convingă pe Trump să ofere un sprijin pentru aceste garanţii.
CEDAREA DE TERITORII
Witkoff a declarat săptămâna aceasta pentru Fox News că cheia unui acord global se învârte în jurul a „cinci teritorii”, fără a oferi mai multe detalii. Rusia insistă că ocupaţia sa militară a unor părţi din Ucraina începând cu 2014, inclusiv peninsula Crimeea şi zone extinse din patru regiuni – Zaporojie, Herson, Luhansk şi Doneţk – trebuie să fie recunoscute în orice acord. Rusia a legat, de asemenea, eforturile de încetare a luptelor de scutirea de sancţiuni economice şi a cerut suspendarea livrărilor de arme către Ucraina ca o condiţie pentru încetarea focului.
Vorbind cu reporterii la Kiev joi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a atacat pe Witkoff pentru „adoptarea strategiei ruseşti” şi a declarat că emisarul lui Trump nu are „mandat să discute despre teritoriile ucrainene, deoarece aceste teritorii aparţin poporului” ucrainean. „Nu discutăm despre teritorii până la încetarea focului”, a punctat Zelenski. „Nu vom considera niciodată teritoriile ucrainene ca fiind ruseşti”, a precizat el.
