Banca Națională a României (BNR) monitorizează permanent riscurile operaționale și cibernetice din sistemul financiar-bancar, prin supravegherea instituțiilor de credit și a infrastructurilor pieței financiare, analiza incidentelor raportate, misiuni de evaluare, chestionare și analize tematice privind digitalizarea și utilizarea Inteligenței Artificiale (AI), a precizat vineri instituția.
‘Instrumentele folosite includ atât exerciții de testare la stres a sectorului bancar din perspectiva riscului cibernetic, cât și, distinct, teste avansate de reziliență cibernetică. Aceste din urmă teste sunt efectuate cu regularitate, încă din 2024, de infrastructurile pieței financiare și de instituțiile de credit sistemice la nivel național și simulează tehnicile utilizate de atacatori avansați. Cel mai recent exercițiu nu a evidențiat vulnerabilități operaționale semnificative la nivelul entităților evaluate, instituțiile de credit fiind, în general, pregătite să activeze planurile de continuitate a activității și procedurile de gestionare a crizelor. Cadrul de reglementare european impune instituțiilor financiare obligații stricte privind reziliența operațională digitală. Astfel, băncile trebuie să demonstreze nu doar că dispun de măsuri eficiente de protecție, ci și că pot asigura continuitatea serviciilor critice sau, după caz, restabilirea lor rapidă în urma unor incidente sau evenimente perturbatoare, prin testarea periodică a capacității lor operaționale’, notează Banca centrală într-un comunicat transmis AGERPRES.
Pe de altă parte, instituția subliniază că numerarul rămâne o componentă esențială a sistemului monetar, iar asigurarea accesului populației și agenților economici la acesta este una dintre preocupările constante ale BNR, în concordanță cu nevoile reale ale acestora.
‘Accesul la numerar are un rol important în asigurarea participării la activitățile economice, cât și ca instrument de asigurare a incluziunii financiare, în special în regiunile cu infrastructură financiară slab dezvoltată. Pe lângă rolul important pe care numerarul îl are în circumstanțe normale, acesta se poate dovedi relevant în situații de criză, mai ales având în vedere intensificarea riscului cibernetic pe fondul evoluțiilor geopolitice’, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, în Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024, se menționează faptul că numerarul în circulație ajunsese la 120,3 miliarde de lei, iar gradul său de disponibilitate era de 98%.
De asemenea, rețeaua de bancomate acoperea aproximativ 13,4 milioane de persoane, respectiv 71% din populația rezidentă de peste 15 ani, toate localitățile urbane dispunând de cel puțin un bancomat.
‘Raportat la populație, rețeaua din România este comparabilă cu cea din Polonia și mai extinsă decât cea din Cehia, deși persistă diferențe de acces în zonele rurale. Numerarul și serviciile financiare digitale trebuie privite ca instrumente complementare. Păstrarea unor sume rezonabile în numerar poate sprijini continuitatea plăților esențiale în situații excepționale, însă deținerea unor sume mari în afara sectorului bancar implică riscuri de furt, pierdere sau distrugere, în condițiile în care stabilitatea sistemului bancar românesc este un fapt dovedit. Depozitele eligibile beneficiază de protecția schemei de garantare în limita echivalentului a 100.000 euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă. Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale’, susțin specialiștii BNR.
La data de 7 iulie 2026, Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) a publicat Avertismentul CERS/2026/3 privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de AI de frontieră. La elaborarea analizei tehnice care fundamentează avertismentul din perspectiva stabilității financiare au participat și experți din partea BNR.
Avertismentul este un instrument preventiv de politică macroprudențială, adresat autorităților și instituțiilor financiare în vederea consolidării rezilienței. Acesta nu anunță producerea unui incident și nu anticipează inevitabilitatea unui blocaj sistemic a sectorului financiar, dar identificarea și comunicarea din timp a riscurilor reprezintă o condiție pentru prevenirea acestora și pentru limitarea efectelor potențiale.
