Banca Naţională a României organizează, joi, la sediul Agenţiei Sibiu, expoziţia „Tezaurul Băncii Naţionale a României trimis la Moscova şi nerecuperat – o creanţă mai veche de un secol”, conform unui comunicat de presă.
Expoziţia prezintă documente şi imagini din arhivele româneşti şi ruseşti care reflectă evoluţia acestei probleme de-a lungul a peste un secol, respectiv: condiţiile evacuării stocului de aur al BNR în Rusia şi confiscarea acestuia de către bolşevici, consecinţele confiscării stocului de aur pentru economia românească şi eşecul tratativelor postbelice româno-sovietice, precum şi cele două restituiri ale valorilor istorice şi artistice româneşti evacuate la Moscova (1935, 1956). Sunt prezentate, de asemenea, discuţiile dintre liderii celor două partide comuniste în 1965 şi evoluţia problemei tezaurului BNR după 1990. O copie a preţiosului dosar, cunoscut sub numele de „Moscova 1”, va fi prezentată publicului, alături de o colecţie de monede de aur, din patrimoniul Muzeului BNR, similare celor trimise la Moscova.
La vernisajul expoziţiei, vor susţine alocuţiuni Daniela Cîmpean, preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu, Vasile Ciobanu, cercetător ştiinţific I la Institutul de Cercetări Socio-Umane, Sibiu, Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR, Dorin Matei, redactor-şef revista „Magazin Istoric”. Moderator este Petru Goron, directorul Agenţiei Sibiu a BNR.
În acest context, o delegaţie a BNR a participat miercuri, 11 decembrie a.c., la dezbaterea cu tema Tezaurul Băncii Naţionale a României de la Moscova – o creanţă mai veche de un secol, la Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” (AFT), la invitaţia generalului de brigadă prof. univ. dr. Ghiţă Bârsan, rector AFT.
Din noiembrie 2023, Consiliul de administraţie al BNR a iniţiat o nouă abordare a problematicii Tezaurului de la Moscova în sensul informării opiniei publice internaţionale şi a factorilor de decizie privind existenţa unei creanţe legale, valide şi exigibile a României având ca obiect cele 91,5 tone de aur fin confiscate de puterea bolşevică din Rusia în urmă cu 106 ani.
Expoziţia face parte dintr-o serie de manifestări care au început la Cracovia, Varşovia, Viena, Bremen, Tel Aviv şi au continuat anul acesta la Bruxelles, Washington DC şi Chişinău. Efortul de informare pe plan internaţional a avut o primă concretizare în data de 14 martie 2024, când Parlamentul European, reunit la Strasbourg, a adoptat rezoluţia în care a invitat „Comisia şi Serviciul European de Acţiune Externă să includă revenirea tezaurului naţional românesc pe agenda bilaterală diplomatică care guvernează relaţiile UE-Rusia, odată ce contextul regional va permite reluarea dialogului politic între părţi”.
Această campanie a început după 1990 cu republicarea documentelor păstrate la BNR cu privire la transportul tezaurului la Moscova, în timpul Primului Război Mondial, pentru a nu fi capturat de armatele străine care ocupaseră o mare parte a ţării. AGERPRES/(AS – autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
