„Am avut recent curiozitatea să urmăresc pe Google Trends interesul românilor faţă de termenul „deficit”. Rezultatele sunt interesante: în ultimele 12 luni, căutările sunt la nivel maxim, 100 din 100, deci fenomenul preocupă, şi nu doar pe noi, economiştii. Dacă privim retrospectiv ultimii 5 ani sau chiar de când există date disponibile, interesul pentru termenul „deficit” nu a fost niciodată atât de ridicat. Acest lucru ne arată clar că problema deficitului bugetar nu este doar o preocupare tehnică, ci şi una socială. Ca reprezentant al băncii centrale, profit de ocazie să subliniez aici urgenţa. Există o urgenţă în abordarea acestei probleme spinoase, dar necesar a fi adresată. Pieţele financiare ne penalizează deja şi o vor face cu o intensitate mult mai mare dacă România nu vine rapid cu un plan solid şi credibil de reducere a deficitului bugetar. Trebuie să fim conştienţi că pieţele financiare reacţionează prompt, adesea violent, atunci când percep lipsa de viziune sau nehotărârea factorilor de decizie”, a spus Cristian Popa, la conferinţa „România în vâltoarea crizelor. Riscuri, oportunităţi şi ancore pentru dezvoltarea sistemului financiar-bancar în noul context naţional şi global”, organizată de Grupul de presa MediaUno.
Citând din Marin Preda, acesta a arătat că „timpul nu mai are răbdare cu noi”, iar dacă nu vom acţiona cu hotărâre, deficitul bugetar va fi corectat, dar nu de către noi, ci de către pieţe, brusc şi cu costuri economice, politice şi sociale foarte ridicate însă. Potrivit acestuia, consolidarea fiscală „nu este un moft, ci o necesitate stringentă”.
„Ca economist, ca să adaug şi o notă mai personală, cred cu convingere că nu trebuie să renunţăm la principii. Orice efort de consolidare fiscală durabilă trebuie să înceapă printr-o revizuire riguroasă a cheltuielilor publice şi că problema trebuie atacată pornind de la sursă. Eficientizarea alocării resurselor bugetare reprezintă un prim pas firesc într-un proces de ajustare sustenabilă iar risipa nu trebuie tolerată. Rămâne, desigur, întrebarea dacă măsurile de reducere a cheltuielilor pot aduce sumele necesare. Astfel, următoarea etapă logică, dar şi morală, este îmbunătăţirea colectării veniturilor, colectare ce este redusă în România. Abia ulterior, în măsura în care cele două demersuri nu sunt suficiente, se poate discuta realist, echilibrat şi asumat despre ajustări la nivelul taxării. Orice altă ordine a realizării acestor trei categorii de măsuri poate ridica probleme de moralitate în societate. Şi pare că ridică deja. Deşi veniturile statului se află pe o pantă ascendentă, ele sunt frecvent şi rapid depăşite de o dinamică mult mai accelerată a cheltuielilor. Astfel că, fără un control ferm al cheltuielilor, orice progres în materie de venituri riscă să devină puţin relevant”, a declarat Cristian Popa.
El a afirmat că negocierile politice din jurul deficitului sunt fireşti şi nu ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că fac parte din exerciţiul democraţiei.
„Însă, mai important decât negocierile este să avem o viziune clară asupra viitorului nostru economic. Aşa cum bine spunea Peter Drucker, „cel mai bun mod de a prezice viitorul este să-l creezi”. Este esenţial ca politica fiscală să fie condusă de o perspectivă pe termen lung, nu de urgenţele electorale sau de presiuni conjuncturale. În acest context, merită reamintit un avertisment recent al guvernatorului Băncii Naţionale a României: „problema datoriei nu a fost niciodată mai apăsătoare” a transmis recent dumnealui. „Credibilitatea politicii fiscale a României joacă un rol crucial în menţinerea încrederii investitorilor, controlul costurilor de împrumut şi asigurarea stabilităţii macroeconomice pe termen lung”. Şi aşa este. Alegerea măsurilor este o chestiune politică, iar mixul de măsuri va fi, la rândul său, unul politic. BNR nu se implică în acest proces”, a precizat Popa.
El a catalogat drept profund neinspirată ideea vehiculată recent în spaţiul public privind introducerea unei taxe pe tranzacţiile bancare şi a arătat că experienţa altor state europene demonstrează clar că o astfel de taxă generează mai degrabă efecte secundare nedorite decât venituri suplimentare.
„Rezultatul concret al unei asemenea taxe ar fi creşterea economiei informale, dezintermediere financiară, distorsionarea comportamentului economic al populaţiei şi, implicit, afectarea stabilităţii financiare generale”, a spus Cristian Popa.
Potrivit acestuia, stabilitatea financiară reprezintă o precondiţie esenţială pentru transmiterea eficientă a politicii monetare şi contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
„Într-o ţară ca România, în care oricum avem multe de realizat până spre media europeană în ceea ce priveşte intermedierea financiară, o astfel de măsură ar fi total contraproductivă. Nu ne-ar apropia, ci ne-ar îndepărta de economiile dezvoltate spre care dorim să convergem. În locul unor astfel de măsuri cu efecte colaterale majore, este nevoie de curaj politic şi de asumare reală a reformelor structurale. Aceste reforme sunt, fără îndoială, nepopulare, la nivel individual, dar absolut necesare pentru dezvoltarea României şi integrarea noastră mai profundă în economia europeană şi globală, la nivel general. Reformele de faţadă doar amână problemele, cu costuri mari pentru economie şi pentru generaţiile viitoare. Însă „deficitul” nu este singurul termen aflat în centrul atenţiei publice. Un alt cuvânt-cheie, rostit tot mai frecvent în spaţiul public este „incertitudine”. Acest termen domină nu doar titlurile din presă sau analizele economice, ci şi comunicările oficiale ale instituţiilor. Cei care au curiozitatea să parcurgă comunicatele de presă ce însoţesc Hotărârile Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României pe teme de politică monetară vor observa că termenul „incertitudine” apare de nu mai puţin de şase ori doar în ultima astfel de comunicare. Nu este o întâmplare, ci o reflectare fidelă a complexităţii şi volatilităţii mediului în care operăm”, a declarat Cristian Popa.
El a spus că, în această situaţie, gestionarea politicii monetare se aseamănă cu „navigarea unui vas de mare tonaj: ştim unde vrem să ajungem şi ne cunoaştem nava, cu bune şi cu rele, direcţia însă nu poate fi schimbată brusc, iar furtunile trebuie anticipate şi corecţiile de traseu implementate cu mult înainte de a lovi efectiv vremea rea”.
„Ajustările operate prea târziu sunt, de cele mai multe ori, ineficiente sau chiar destabilizatoare, şi nu mai salvează vasul de incidente pe mare. Într-un asemenea cadru, politica monetară trebuie să rămână, şi va rămâne fermă în ancorele sale, şi mai ales ghidată de prudenţă dar şi destul de flexibilă pentru a nu se acumula tensiuni prea puternice. Vom menţine o politică monetară cu grijă calibrată, fără a lua decizii impulsive”, a mai afirmat Cristian Popa.
