Blocul Național Sindical (BNS) propune factorilor de decizie două măsuri principale privind normarea muncii, considerând că despre aceasta se vorbește prea puțin, deși subiectul îi afectează pe toți salariații.
BNS a organizat, marți, dezbaterea cu tema ‘Normarea muncii’, solicitând, printre altele, introducerea unei metodologii unitare pentru stabilirea normelor de muncă și certificarea specialiștilor care le elaborează, și obligativitatea adaptării și formării profesionale a salariaților atunci când introducerea inteligenței artificiale schimbă modul de desfășurare a muncii.
Potrivit liderilor sindicali, cele două propuneri urmăresc același obiectiv, respectiv un sistem de normare a muncii care să fie corect, transparent și adaptat noilor tehnologii, astfel încât beneficiile progresului să fie împărțite echitabil între angajatori și salariați.
Cele două recomandări se susțin reciproc: certificarea normatorului devine instrumentul prin care evaluarea competențelor se integrează în renormare.
‘Normarea muncii stabilește cât trebuie să muncească un angajat pentru salariul pe care îl primește. De aceea, nu putem vorbi despre un salariu corect fără să știm și ce volum de muncă presupune acesta. Un salariu poate părea atractiv pe hârtie, dar dacă pentru a-l obține este nevoie de un ritm de lucru excesiv sau de un efort care afectează sănătatea, atunci discuția despre echitate este incompletă’, susțin reprezentanții BNS.
Aceștia consideră că, în realitate, angajatorii au două instrumente prin care împart rezultatele muncii între capital și muncă: nivelul salariului și norma de muncă. De multe ori, creșterile salariale sunt însoțite de majorarea normelor de lucru, astfel încât costul cu forța de muncă raportat la producție rămâne același sau chiar scade.
‘Normarea influențează însă și sănătatea și siguranța lucrătorilor. Un ritm de muncă prea intens poate duce la epuizare fizică și psihică și poate crește riscul accidentelor de muncă. România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale accidentelor mortale la locul de muncă din Uniunea Europeană, iar românii petrec, în medie, mult mai puțini ani în stare bună de sănătate după pensionare decât media europeană. Atât de puțini încât numărul lor este mai mic decât jumătate din media europeană’, sunt de părere liderii sindicali.
El menționează că, deși normarea muncii are un impact direct asupra salariilor, condițiilor de muncă și sănătății angajaților, la nivel european cadrul pentru normarea muncii este fragmentat și incomplet. În prezent, sunt utilizate metodologii private, voluntare și costisitoare, iar protecția lucrătorilor diferă foarte mult de la o țară la alta, în funcție de cât de puternic este dialogul social.
‘În același timp, dezvoltarea inteligenței artificiale schimbă profund modul în care lucrăm. Noile tehnologii nu înseamnă doar mai multă eficiență, ci și schimbarea conținutului muncii și a competențelor necesare. Din acest motiv, normele de muncă trebuie regândite astfel încât să țină cont atât de noile tehnologii, cât și de nevoia angajaților de a dobândi competențe noi’, mai arată BNS.
Reprezentanții confederației sindicale afirmă că România se află într-un moment decisiv.
‘Legislația privind normarea muncii este incompletă, normele de aplicare lipsesc, iar utilizarea inteligenței artificiale avansează fără un cadru care să protejeze salariații în această tranziție. În același timp, această situație oferă șansa de a construi un sistem modern și echitabil’, arată liderii sindicali.
‘Ultimele reuniuni ale Consiliului Național al BNS au subliniat importanța acestei teme. Lideri, în principal din sectorul industrial, au ridicat această problemă pentru că normarea muncii are legătură directă cu salarizarea, are legătură directă cu timpul de lucru. E unul din principalele elemente care determină burnout-ul. Am muncit aproape doi ani să introducem acest concept în legislația națională și am avut surpriza, în această sesiune parlamentară, să constatăm că Puterea și Opoziția, și la presiunea mediului de afaceri, să considere că e bine să îngroape proiectul de lege. Va trebui să găsim aliați prin care să reluăm subiectul normării muncii’, a precizat, în debutul evenimentului, Dumitru Costin, președintele BNS.
La rândul său, Alexandru Athanasiu, fost ministru al Muncii, a spus că pentru normarea efectivă a muncii sunt necesare trei elemente de legătură: timpul de lucru, norma de muncă și remunerația.
‘Din punctul de vedere al reglementării la nivel de lege a normei de muncă, România este pionier sau, în orice caz, un veteran. Depinde de unde privim lucrurile, în sensul că legislațiile altor state nu cuprind nicio trimitere la nivel legislativ cu privire la acest subiect. (…) Există o triadă de noțiuni, sunt trei elemente a căror legătură organică dă măsura unei inseparabilități, a unei organice alăturări: timpul de lucru, norma de muncă și remunerația. (…) Acestea trebuie să garanteze câteva obiective clare: sănătate și securitate în muncă, remunerație corectă, echitabilă și nediscriminatorie, acces liber la ocuparea unui post, garantarea stabilității în muncă împotriva concedierilor abuzive, dreptul la muncă’, a subliniat Athanasiu.
În context, BNS și-a propus să contribuie la acoperirea unei lacune de dezbatere publică prin realizarea unei analize comparative privind modul în care normarea muncii este reglementată, aplicată și contestată în statele membre ale Uniunii Europene, precum și prin formularea unor recomandări de politică publică bazate pe concluziile acestei analize.
Analiza intitulată ‘Timpul de lucru și sistemul de normare a muncii. Trăsături definitorii. Fundamentele normării’, realizată de profesorul universitar Alexandru Athanasiu și conferențiarul universitar Ana-Maria Vlăsceanu Profirescu, recomandă autorităților, printre altele, standardizarea metodologiei de normare și certificarea normatorilor, precum și obligația de adaptare profesională în contextul introducerii inteligenței artificiale (AI).
