O anchetă a fost deschisă în Bolivia împotriva fostului preşedinte Evo Morales, în urma plângerii depuse de guvern pentru „terorism” şi alte infracţiuni penale legate de blocajele rutiere din ţară, a anunţat luni Ministerul Public, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„S-a decis acceptarea acestei plângeri”, iar „asta implică deschiderea unei anchete”, a declarat procurorul general al Boliviei, Roger Mariaca, într-o conferinţă de presă.
Guvernul a depus o plângere pe 5 iunie împotriva lui Evo Morales pentru „terorism”, „incitare la comiterea de infracţiuni” şi „subminarea securităţii serviciilor publice”.
Legea boliviană prevede o pedeapsă de la 15 la 20 de ani de închisoare pentru terorism.
Această plângere survine în urma publicării unei presupuse înregistrări audio în care o voce atribuită fostului şef de stat solicită blocarea drumurilor principale care duc spre La Paz, capitala administrativă a ţării.
Înregistrarea a fost transmisă presei de către un fost oficial apropiat fostului preşedinte de stânga.
Săptămâna trecută, Evo Morales a acuzat guvernul că „inventează poveşti” pentru a-l discredita şi a respins veridicitatea înregistrării audio.
Începând cu 2 iunie, susţinătorii săi au blocat drumurile, în special în departamentul Cochabamba, bastionul său politic din centrul ţării.
Autoritatea naţională a drumurilor a raportat luni 28 de blocaje.
Susţinătorii săi cer demisia preşedintelui Luis Arce, pe care îl acuză că este responsabil pentru criza economică profundă prin care trece ţara şi că a manipulat sistemul judiciar şi electoratul pentru a-l exclude pe Morales de la alegerile prezidenţiale din 17 august.
Guvernul consideră că aceste blocaje rutiere au ca scop împiedicarea alegerilor prezidenţiale şi impunerea unei candidaturi a lui Evo Morales, care a guvernat de trei ori între 2006 şi 2019 şi pe care instanţele l-au declarat neeligibil pentru că a depăşit numărul permis de mandate.
Morales trăieşte izolat sub protecţia susţinătorilor săi în bastionul său politic din centrul ţării, de unde nu a putut să plece timp de şapte luni, deoarece face obiectul unui mandat de arestare pentru un caz de trafic de minori pe care îl neagă. Potrivit acuzării, în 2015, când se afla la putere, el ar fi avut o relaţie cu o adolescentă de 15 ani, cu acordul părinţilor acesteia, în schimbul unor beneficii.